Archive for August, 2010

August 15th, 2010

Scurta istorie a Cetatii Dubrovnik-ului

by coolnewz

Inca inainte de aceasta vacanta am inceput sa citesc cate ceva despre locurile pe care urma sa le vizitam. Am descoperit ca urma sa vedem o asezare intemeiata undeva prin secolele VI-VII, dar nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca existe controverse intre istorici legate nu numai de data exacta a nasterii, dar si de modalitatea concreta prin care au fost puse primele pietre de temelie ale Dubrovnik-ului de astazi. Prima poveste spune ca intemeietorii sunt refugiati din orasul roman Epidaurus (pe locul asezarii croate de astazi – Cavtat) fugiti din fata migratorilor slavi. A doua varianta este mai recenta si merge pe ideea ca navigatorii greci au fost cei care au pus bazele orasului port Dubrovnik. Mai nostim mi s-a parut ca aceasta noua teorie se bazeaza pe niste sapaturi recente SUB orasul de astazi, sapaturi care au descoperit existenta nisipului natural. Ce rol ar avea informatia asta? Spun istoricii ca la acea vreme vasele navigau vreo 45 de mile nautice pe zi iar peste noapte aveau nevoie de un loc de popas care trebuia sa aiba un mal nisipos si o sursa de apa potabila. Dubrovnikul de atunci le avea pe amandoua si se afla fix la aceasta distanta de doua porturi grecesti: Korčula in nord si Budva in sud. Nu ma intrebati insa de ce aveau nevoie corabiile de atunci de un mal nisipos pentru ca asta imi scapa. Si de ce am spus ca e nostima treaba cu nisipul?? Pai mai tineti voi minte cum va povesteam ca am cautat in disperare plaja cu nisip?? Ei bine, se pare ca am ajuns un pic cam tarziu, un delay de vreo 1500 de anisori asa, suficient timp pentru ca nisipul sa ajunga SUB orasul de astazi! :)

Dar eu tot vorbesc de Dubrovnik, insa e important de mentionat ca actuala denumire este foarte recenta: abia prin 1921 cetatea a fost rebotezata din Ragusa in Dubrovnik.

Fara sa am intentia sa expun o lectie de istorie, as vrea numai sa punctez cateva momente din viata cetatii, momente ce mi s-au parut deopotriva importante si interesante.

In mod evident, intreaga evolutie a fost marcata de faptul ca Ragusa a fost un oras port, in anii de glorie manifestandu-se chiar ca un concurent serios al Venetiei la Marea Adriatica. Pana sa ajunga insa la acest statut, cetatea a fost initial sub protectorat bizantin urmand sa treaca prin secolele XIII-XIV sub suzeranitatea Republicii Venetia. Dupa hegemonia Venetiei, Ragusa s-a proclamat republica si cam prin toate cartile sau brosurile turistice pe care le-am rasfoit, in perioada pana la inceputul secolului XIX cetatea este denumita Republica Ragusa. Desi au fost perioade in care a acceptat hegemonia ceva mai blanda a Regatului Ungariei si Croatiei sau in care a platit tribut Imperiului Otoman, Republica Ragusa s-a bucurat intotdeauna de un statut special, de un grad destul de ridicat de independenta. Mi s-a parut intr-adevar coolnewz sa aflu ca in afara de pozitia strategica de port, Dubrovnikul secolelor XIV-XIX se baza pe surse importante de apa potabila, amanunt esential pentru navigatorii ce-si aruncau ancora aici. Concurenta despre care vorbeam la adresa Venetiei se baza si pe existenta unor paduri uriase de stejar, materie prima valoroasa pentru constructia de corabii.

Marile descoperiri ale navigatorilor portughezi nu au fost insa de bun augur pentru comertul in Marea Mediterana si astfel atat Venetia cat si Ragusa au intrat intr-o perioada de declin care s-a terminat cu incorporarea Ragusei in imperiul lui Napoleon intre 1806 si 1815 dupa care in Imperiul Habsburgic pana la dezmembrarea acestuia in 1918. Este momentul in care s-a constituit mai intai Regatul Iugoslav si apoi RSF Iugoslavia, iar istoria mai recenta o cam stim cu totii. Ma rog, asa cum ne-a fost “livrata” de mass-media.

Urmeaza un reportaj foto coolnewz cu imagini din Dubrovnik-ul de astazi.

p.s. Acest articol este o sinteza cu informatii din diferite brosuri turistice, din cartea “History of the Port of Dubrovnik” (Antun Ničetić) si, cum altfel, Wikipedia.

August 12th, 2010

Croatia: drapelul si tarmul dantelat – Reportaj (1)

by coolnewz

Asadar a fost Croatia. Un laptop beteag a impiedicat un flux continuu de coolnewz de pe malurile Adriaticii. Insa coolnewz se revanseaza in urmatoarele cateva zile.

As incepe cu steagul! Daca un popor are o identitate bine definita, atunci cu siguranta drapelul va fi in constiinta multora. Cine nu stie de Stars and Stripes, cine nu asociaza imediat crucea alba pe fond rosu cu Elvetia, cine nu se gandeste la Japonia imediat ce vede soarele rosu fara raze pe fond alb?

Eu am invatat cum sta treaba cu steagul Croatiei cam de cand ne-au aratat in ’98 cum e sa iei bataie in optimile campionatului mondial de fotbal de la o echipa la care ne uitam cam (prea) de sus. Si de atunci, de cate ori vad patratelele rosii si albe, stiu ca prin preajma sunt niste indivizi gata sa sara si-n foc daca au un target bine definit.

Iar odata intrati in tara cu forma de bumerang, steagul asta te intampina peste tot. Pe casele si in gradinile oamenilor, pe tricouri, pe pereti de suburbie sub forma de grafitti, stilizat in fel si chip in magazinele de suveniruri.

Dar de ce isi etaleaza ei drapelul peste tot? Au motiv? Au de ce sa fie mandri? Orgoliosi?

As incepe cu podul pe care il traversam in fiecare zi in drum spre Dubrovnik, pod care a primit numele primului presedinte al Croatiei independente: Franjo Tudjman. O arhitectura indrazneata care nu poate sa nu ma duca cu gandul la indrazneala Croatiei din ultimii 20 de ani. Da, asa se scrie istoria, poate daca ar fi trait Tudjman, ar fi fost si el pe banca acuzatilor de crime de razboi. Un personaj controversat la vremea lui, insa pretuit in Croatia de astazi si nu ii vad prea curand pe croati acoperindu-i numele sau chipul de pe monumente la ordinul cine stie carei directive internationale. Cum bine stim ca s-a mai intamplat pe la noi …

Dar sa vedem! Ce alte motive de mandrie ar mai avea croatii? Am vorbit despre autostrazi, am vorbit despre Dubrovnik. Cu riscul de a repeta, dar din dorinta de a asterne o impresie mai asezata, iata alte impresii de calatorie. Asadar de la Zagreb pana in sud, la Dubrovnik, ai de mers aproape 600 km din care vreo 500 pe autostrada. Scumpa ce-i drept, vreo 26 de euro pentru intreaga distanta, dar merita fiecare cent. Sistemul asta de plata pe numarul de km este similar cu cel din Franta insa sa nu uitam prin ce fel de relief este croita lucrarea asta. Stiam ca vom da peste ceva munti, insa nu m-am gandit totusi ca vom avea de-a face cu munti de 2000 m!! Ei da, pe autostrada asta se merge lejer cu 150 km/h constant si asta numai din cauza limitelor de viteza!

De ce atata discutie despre aceste autostrazi? Pentru ca atunci cand ma duc intr-o tara care este mai aproape de noi, de Romania, atat geografic cat si oarecum ca traiectorie istorica, nu am cum sa nu-mi pun intrebarea: unde suntem noi si unde sunt ei? Apoi, firesc: de ce? De ce la ei – da, la noi – nu? Alaturi de pretul unui litru de lapte, al unui Big Mac la Mc Donalds, alaturi de cum a fost rezolvata problema gunoiului in spatiile publice sau a transportului in comun, cred ca autostrazile ne spun multe despre cat de departe (sau nu) au ajuns oamenii aia. Iar daca autostrada nu ajunge inca pana la Dubrovnik, cu siguranta situatia asta nu va mai dura mult. Se contruieste impetuos! Se fac viaducte impresionante! Se vad guri de tunel sfredelite agresiv in stanca dura! Din pacate nu poti decat sa te umpli de tristete numarand si comparand cu cati km de autostrada avem in Romania! Nu mai vorbim de calitate …

Sa trecem un pic mai departe. Asadar parasim autostrada si ajungem in sfarsit pe malul marii. Doua noi schimbari de macaz sunt obligatorii! Prima dintre ele: eu tin minte ca la mare la Eforie am invatat pentru prima data ce inseamna linia orizontului. Stateam pe plaja si acolo unde se impreuna cerul cu marea – acolo era linia orizontului. Am asociat intotdeauna malul marii cu … nemarginirea. Ei bine, in Croatia, sau cel putin in zona Dubrovnik-ului este foarte greu, aproape imposibil sa vezi asa ceva. Malul este dantelat, marea intra foarte adanc in munte asa ca de cele mai multe ori senzatia este aceea de imens lac montan.

A doua schimbare de macaz a fost cea despre care am vorbit deja: plaje mici, pietroase, care ne starneau nostalgia nisipului fin de la Mamaia sau de mai oriunde de pe litoralul romanesc. Totusi pietrele astea atat pe plaja cat si pe fundul apei au si ele rostul lor: de aici provine extraordinara claritate a apei de aici. Imi amintesc cum savuram primele minute ale plajei de dimineata la Eforie cand apa era linistita si limpede, se vedeau crabii ascunsi in cochilii de melc. Pe la ora 9 apa e tulbure … ce mai poti face??

Ce invatam noi de aici, copii? Sa ne multumim cu ce avem, sa nu ne mai uitam in ograda grecilor sau a croatilor sau a mai stiu eu cui. Sa valorificam plajele noastre generoase si cu nisip fin, sa le pastram fara stiuleti de porumb, samburi de piersica si chistoace de tigari pentru ca sunt cu siguranta oameni care vor fi satui de masajul in talpi facut de bolovanii fie ei din Dubrovnik sau de la Nisa. Sa ne mandrim cu ele asa curate cum ar fi si sa punem tricolorul langa obeliscul de la Costinesti. Daca autostrada aia de la Bucuresti este vai de capul ei si oricum nu ajunge pana la Constanta, sa facem un aeroport la Constanta unde sa vina lumea vara si sa aranjam macar aia 40 km de drum pana la Mangalia prin statiuni.

O fi greu?

P.S. Si gazdele noastre deosebit de primitoare de la Vila Malfi al caror prag il vom calca cu siguranta si in anii urmatori!

August 11th, 2010

Ce poate face divortul din om?

by coolnewz

Cam ce i-a facut dentisul lui David. V-ati pregatit sa cadeti pe jos de ras?? :)) ))

August 10th, 2010

Ce poate face dentistul din om

by coolnewz

Sau un caz real din SUA cu un copil care, dupa o vizita la dentist, a devenit pentru cateva ore un pic altceva decat un om :) ! Vestea buna e ca i-a trecut. Aaa! Si ar mai fi una: ca parintii lui s-au imbogatit nu doar dandu-l in judecata pe dentist dar si vanzand drepturile de difuzare ale filmuletului de mai jos.

August 9th, 2010

Cum ne imaginam noi ca o sa pescuim ton in Adriatica

by coolnewz

Salutare la toata lumea! Suntem iar acasa dupa un inceput de vacanta frumusel in Croatia, dupa cum v-am mai povestit. V-am mai fi povestit noi si mai multe (si o sa o facem si in zilele urmatoare de pauza pana la urmatoarea bucata de vacanta care inca nu stim pe ce munti, vai sau ape se va petrece) insa laptopul meu a patit “buba” fix cand ma pregateam sa va mai pun niste poze! Ecranul este negru, calculatorul primeste curent, merge, insa cred ca ecranul s-a ars… In fine… Mai stiti cand luam eu aer in piept inainte de plecare si visam vitejeste la niste partide de pescuit…ton!? Dezamagirea a fost mare! Nu a fost chip sa pescuim, pietre multe pe fundul apei in care pietre ni s-au incurcat firele de la undita… :) However, asta nu ne-a impiedicat sa radem cu pofta la filmul de mai jos! Despre Croatia, mai povestim noi!

August 3rd, 2010

Dubrovnic si imprejurimi: Monte Carlo de Balcani

by coolnewz

Cine a fost vreodata in Monte Carlo are la Dubrovnic o senzatie de deja vu. Si asta pentru ca asezarea geografica, natura si culorile sunt cam aceleasi. Sigur, nu vorbim de lux aici insa leandrul si pinul sunt la ei acasa, pietrele iau locul nisipului pe plaja (chestie care pe oameni ca mine care adora nisipul, incet-incet  ii cam scoate din minti) iar casele sunt cocotzate pe dealuri care sunt la concurenta cu apa: care sa ii farmece mai mult pe cei care isi clatesc cu privirea aruncand un ochi asupra peisajului. Ce nu imi place aici este ca regasesc un soi de jecmaneala balcanica: preturile sunt exagerate- 1 kg de peste 20 de Euro ( Dorade, nu cine stie ce peste, deci), parcarea e cam 2,5 Euro/ora intr-o parcare descoperita si extrem de inghesuita si altele sunt cam tot asa…Ce imi place rau de tot si  Monte Carlo nu are: cetatea! O frumusete de cetate conservata foarte bine si care in combinatie cu toate culorile florilor, apei si muntilor construieste un tablou fabulos!

Azi am facut o calatorie de 10 minute cu un vaporas pe o insula din apropierea Dubrovnicului. O rezervatie naturala, o gradina botanica, o manastire, un lac situat chiar in  in mijlocul insulei si, nu in ultimul rand o plaja de nudisti :) ,  fac dintr-o excursie aici o placere unica . Toate bune si frumoase pana la aspectul mult prea stancos al plajei, fapt care pe mine m-a facut sa ma gandesc rapid la intoarcerea spre Dubrovnic. Nu ca acolo ar fi mai mult nisip, dar macar plajele au pietricele mici si, chiar daca iti vin tot felul de injuraturi pe limba din cauza presopuncturii nedorite pe care o primesti pasind pe ele, tot e mai rezonabil decat niste stanci, nu?

Poze cu ziua de azi, mai jos:

Pup u all!

August 3rd, 2010

Croatia: Soc! Autostrazi!

by coolnewz

Deci, treaba sta in felul urmator: primul lucru care te socheaza cand intri in Croatia sunt autostrazile. E greu de imaginat ca tara asta, care in anii 90 a trecut printr-un razboi, are niste autostrazi mai bune ca cele germane. Nu zic ca cele frantuzesti, care sunt mai bune ca cele nemtesti (da, da,  nu tot ce fac nemtii este perfect :)) . Dar sa mergi pe un drum ca in palma, care strabate pur si simplu muntii cu tunele si cu trecatori in timp ce jos, in prapastie, straluceste marea, e ceva care nu te lasa indiferent. Practic, din Germania pana in Croatia am mers intins doar pe autostrazi. Cu vreo 100 si ceva de km inainte de Dubrovnic, ma rog, satucul de langa Dubrovnik  unde suntem cazati, am iesit de pe autostrada, dar in 2 ani autostrada va duce pana in Dubrovnik, pentru ca, din ce am vazut, inca se lucreaza. Asta ar fi prima si cea mai frustranta impresie a noastra, de romani care desi traiesc in Germania, au inima si in Romania … care Romanie, nu stiu cum face dar cam ramane la coada Europei … Spuneti si voi, cum e posibil ca o tara care era bombardata acum 20 de ani, care nu a beneficiat de fonduri europene, care nu e membru UE, poate sa arate cum arata!?

Pun o poza cu autostrada si va pup pentru ca ne asteapta marea! Diseara promit sa pun mai multe poze cu imprejurimile si din excursia cu vaporul pe care o facem azi!

:)