Inca inainte de aceasta vacanta am inceput sa citesc cate ceva despre locurile pe care urma sa le vizitam. Am descoperit ca urma sa vedem o asezare intemeiata undeva prin secolele VI-VII, dar nu mica mi-a fost mirarea sa constat ca existe controverse intre istorici legate nu numai de data exacta a nasterii, dar si de modalitatea concreta prin care au fost puse primele pietre de temelie ale Dubrovnik-ului de astazi. Prima poveste spune ca intemeietorii sunt refugiati din orasul roman Epidaurus (pe locul asezarii croate de astazi – Cavtat) fugiti din fata migratorilor slavi. A doua varianta este mai recenta si merge pe ideea ca navigatorii greci au fost cei care au pus bazele orasului port Dubrovnik. Mai nostim mi s-a parut ca aceasta noua teorie se bazeaza pe niste sapaturi recente SUB orasul de astazi, sapaturi care au descoperit existenta nisipului natural. Ce rol ar avea informatia asta? Spun istoricii ca la acea vreme vasele navigau vreo 45 de mile nautice pe zi iar peste noapte aveau nevoie de un loc de popas care trebuia sa aiba un mal nisipos si o sursa de apa potabila. Dubrovnikul de atunci le avea pe amandoua si se afla fix la aceasta distanta de doua porturi grecesti: Korčula in nord si Budva in sud. Nu ma intrebati insa de ce aveau nevoie corabiile de atunci de un mal nisipos pentru ca asta imi scapa. Si de ce am spus ca e nostima treaba cu nisipul?? Pai mai tineti voi minte cum va povesteam ca am cautat in disperare plaja cu nisip?? Ei bine, se pare ca am ajuns un pic cam tarziu, un delay de vreo 1500 de anisori asa, suficient timp pentru ca nisipul sa ajunga SUB orasul de astazi! 
Dar eu tot vorbesc de Dubrovnik, insa e important de mentionat ca actuala denumire este foarte recenta: abia prin 1921 cetatea a fost rebotezata din Ragusa in Dubrovnik.
Fara sa am intentia sa expun o lectie de istorie, as vrea numai sa punctez cateva momente din viata cetatii, momente ce mi s-au parut deopotriva importante si interesante.
In mod evident, intreaga evolutie a fost marcata de faptul ca Ragusa a fost un oras port, in anii de glorie manifestandu-se chiar ca un concurent serios al Venetiei la Marea Adriatica. Pana sa ajunga insa la acest statut, cetatea a fost initial sub protectorat bizantin urmand sa treaca prin secolele XIII-XIV sub suzeranitatea Republicii Venetia. Dupa hegemonia Venetiei, Ragusa s-a proclamat republica si cam prin toate cartile sau brosurile turistice pe care le-am rasfoit, in perioada pana la inceputul secolului XIX cetatea este denumita Republica Ragusa. Desi au fost perioade in care a acceptat hegemonia ceva mai blanda a Regatului Ungariei si Croatiei sau in care a platit tribut Imperiului Otoman, Republica Ragusa s-a bucurat intotdeauna de un statut special, de un grad destul de ridicat de independenta. Mi s-a parut intr-adevar coolnewz sa aflu ca in afara de pozitia strategica de port, Dubrovnikul secolelor XIV-XIX se baza pe surse importante de apa potabila, amanunt esential pentru navigatorii ce-si aruncau ancora aici. Concurenta despre care vorbeam la adresa Venetiei se baza si pe existenta unor paduri uriase de stejar, materie prima valoroasa pentru constructia de corabii.
Marile descoperiri ale navigatorilor portughezi nu au fost insa de bun augur pentru comertul in Marea Mediterana si astfel atat Venetia cat si Ragusa au intrat intr-o perioada de declin care s-a terminat cu incorporarea Ragusei in imperiul lui Napoleon intre 1806 si 1815 dupa care in Imperiul Habsburgic pana la dezmembrarea acestuia in 1918. Este momentul in care s-a constituit mai intai Regatul Iugoslav si apoi RSF Iugoslavia, iar istoria mai recenta o cam stim cu totii. Ma rog, asa cum ne-a fost “livrata” de mass-media.
Urmeaza un reportaj foto coolnewz cu imagini din Dubrovnik-ul de astazi.
p.s. Acest articol este o sinteza cu informatii din diferite brosuri turistice, din cartea “History of the Port of Dubrovnik” (Antun Ničetić) si, cum altfel, Wikipedia.
))
Most Recent Comments