(de aici)
Salut! Ati mancat? Am “pentru de dimineata”
o reteta pe baza de cascaval. Ce, v-ati obisnuit cu varza? Nu, ca nu e mare diferenta, o sa vedeti.
Reteta mea se numeste “Cascaval elvetian cu sobolani”. Adica, se ia o roata de cascaval elvetian, se iau niste sobolani hamesiti si (ai naibii!!) cu dinti puternici si se pun la rontait. Reteta e buna sau proasta in functie de ce parte a cascavalului te afli. N-ati inteles nimic? Pai nu v-am zis ca tot la varza ajungemJ?
Daca imi place ceva la ultima isprava a nationalistilor elvetieni e ca pune lucrurile in matca lor. Da, Elvetia este despre cascaval. Si la propriu si la figurat. Numai ca in vremurile de mare diversitate si migratie pe care le traim, cascavalul, mai ales “c-a-s-c-a-v-a-l-u-l” e produs cam fifty-fifty de elvetieni si de sobolani de toate natiile; inclusiv de o groaza de sobolanei ochelaristi romani pe care ii vezi misunand prin spitale, prin mari consortii internationale, universitati. Doar o cifra: 40% din personalul medical elvetian NU are cetatenie elvetiana.
Genul asta de campanii- va mai amintiti de campania cu oile sau de cea cu ciorile?- are doua explicatii: una tine de democratia participativa din Elvetia, o tara preponderent rurala in care orice propunere legislativa trebuie sa primeasca si sprijinul populatiei prin referendum. Or, cand tu trebuie sa ii ceri parerea ciobanului Ulli din nu stiu ce satuc razlet de munte, care nu de putine ori e analfabet ( nu, nu e nici o gluma, daca pana si Mister Elvetia 2009 este analfabet … ) si nu ii poti pune in fata niste cifre cum ar fi contributia strainilor la PIB-ul Elvetiei, drumul cel mai simplu la mintea lui este o imagine. Stiti sablonul cu “o imagine face cat 1000 de cuvinte”. Imagini ca cele din campaniile de care vorbiram au o poveste simpla, au umor si ating coarda sensibila a “atentatului la avutia tarii” prin urmare, au un oarecare succes.
A doua tine de transformarile pe care le sufera ordinea mondiala. De la cascaval la ordinea mondiala? Da, da! Crizele de toate soiurile pe care le traim dar si diversitatea si multiculturalismul sunt cele care reconfigureaza ordinea mondiala. “Ele vor intari legaturile tribale de rasa, de etnie si religie”, scrie intr-un articol recent Newsweek. Ce se va intampla cu proiectul numit UE? N-as vorbi despre el. As da insa un exemplu dintr-o tara membra- Italia. Ceea ce le reprosează italienii din nord celor din sud, nu este faptul ca vorbesc italiana cu un alt accent, ci ca au parte de o protectie sociala generoasa finantata de impozitele lor. Daca exista aceste conflicte intre cetatenii aceleiasi tari, de ce sa ne mai miram ca strainii sunt vazuti ca sarea in ochi.
In orice caz, se pare europenii vor trebui sa aleaga. Mariajul intre diversitate si prosperitate nu e de lunga durata. Si nici in America nu merge. Intr-un studiu publicat recent, Alberto Alesina, profesor la Harvard, arata ca orasele americane cu o mare diversitate (culturala, sociala) sunt si cele în care serviciile publice sunt de o calitate slaba. Cosurile de gunoi sunt golite mai rar, bibliotecile municipale sunt mai mici, canalizarea deficienta, programele de ajutor social mai puţin dezvoltate. Vorbind in termeni politici, tarile cele mai heterogene au guverne mai putin stabile, atunci cand nu sunt mai autoritare.
Viitorul, in termenii prosperitatii, apartine modelului scandinav. Dar asta inseamna mai putina diversitate si, foarte important, cetateni (fie ei si sobolani
care sa plateasca fara sa cracneasca taxe pe care multi dintre noi le-am considera un bun motiv de a mai iesi un pic in strada.























Most Recent Comments