In caz ca v-ati intrebat ce s-a intimplat cu ghebele culese mai deunazi, ma grabesc astazi sa va dau raspunsul. Dupa cele 20 de minute regulamentare de fiert, cele mai multe au luat drumul congelatorului. In felul asta orice posibilitate ramine deschisa: pizza cu ciuperci, tocanita si orice altceva ne-ar mai trece prin cap.
O alta parte insa au fost sortite sa devina muraturi dupa tipicul oricaror muraturi in otet. Altfel spus: otet de 5 grade/apa 1/2, 1 lingura de sare si 2 linguri de zahar la 1 litru de lichid si un amestec de mirodenii pe care-l zariti mai sus, amestec din care nu lipsesc semintele de marar, dafin, boabele de mustar si de coriandru, piper. Rezultatul haladuielilor prin padure il vedeti mai jos!
Asaaaa. Acuma daca voi credeti ca pentru mine capitolul muraturi a fost inchis cu susprezentatele ghebe, ei bine, ia uitati-va ce spun mustatile mele? Ce spun ele? Pai spun NTZ! Deci muraturi, da? La piata, atunci! Piata este si aici un adevarat spectacol, mai ales acum, toamna! Altminteri aflata in stapinirea porumbeilor, macadamul pietei din jurul catedralei se umple in fiecare simbata dimineata de rulote si tarabe ale taranilor veniti dimprejurul orasului sa vinda cam orice creste pe linga casa omului. Ce-mi lipseste insa intotdeauna aici sunt acei tarani care sa strige ceva gen “Ardeiasuuuu! Arde-iasuuuuu’!” Sau negocierea … Nu-i chip sa scoti un pret mai bun, nu conteaza ce si cit cumperi, savoarea tirguielii lipseste cu desavirsire! Cel mult mai capeti vreun mar sau o para pe care sa le molfaie copiii cit se mai tin cu pasi mici si marunti dupa tine prin aglomeratia aia din care nu inteleg mai nimic.
Citeva imagini de simbata trecuta:
Nu stiu de unde a aparut legenda asta cu capsunele din Spania cind aici avem capsune proaspete, locale, cu gust miros si dulceata, din mai pina iata, la mijlocul lui octombrie!
Despre traditia mustului si a tulburelului (si) in Germania si despre cit de bine se potriveste el cu Zwiebelkuchen v-am mai spus in povestea placintei in lacrimi. Iata-l aici aromat si piscator in butoaie ce fiti siguri ca se intorc goale la casele lor.
Intors din piata, cam asta am tirguit! Gogonele-s cam greu de gasit insa daca iti asumi efortul de a cauta acul in carul cu fin, pina la urma esti rasplatit intr-un fel sau altul.
Citeva kg bune de gogonele alungite, doar un pic pirguite si niste castraveciori mici si crocanti, amestecate cu telina, conopida si morcovi si… gata! Doua butoiase de muraturi sunt pregatite pentru marea inclestare din decembrie cu purcelul de lapte.
Din aceeasi categorie, coming soon: Pickled baby-aubergines! 
Cum e toamna in camara voastra?
Related Posts:
Monday, October 18th, 2010, 9:00 pm | 
Cool-COOKING-Newz, Cool-Vaterland-Newz | 
RSS feed
| 
Respond | 
Trackback
October 18, 2010 at 9:02 pm
mmmmmmmmm
frumos!
October 19, 2010 at 12:34 pm
zaqk: nu te linge pe degete ca nu-i frumos!
aA: suntem in campania de toamna si asta va continua si aici, pe blog!
Dan Ciulea: Trimit! Unul cu ciuperci e bine? Mai am vreo 2-3 soiuri de care nu sunt chiar asa de sigur!
georgiana: bine ai venit! Nu stiu daca e atit harnicie cit … pofta!
Diana: da’ de ce la anu’?? Mai e timp toamna asta!
October 19, 2010 at 9:35 am
delicios! intrebarea ta m-a pus in dubii: n-am camara! cum sa raspund? goala?absenta?
oricum, arata tare apetisant ce faci tu acolo, te urmaresc cu atentie!
October 19, 2010 at 9:48 am
faina piata ma…faina…ii asa de… aaa… hmmm… nu pitoreasca…ci … aaa … hmmm… care’i cuvantu’…. hmmm… plm, am un lipsus, ca nu il pot spune lapsus…. oricum fain!
P.S.
trimiti si la cluj un borcan de muraturi?
October 19, 2010 at 6:49 pm
Dan Ciulea: rustica?
October 19, 2010 at 12:05 pm
Mama, ce harnici sunt unii! Eu n’am pus nimic pe iarna…. rusine sa-mi fie!
P.S. frumos aici la tine, pe blog!
October 19, 2010 at 12:18 pm
La anul clar pun și eu mai mult de castraveți și varză.
October 19, 2010 at 1:26 pm
şi în cămara noastră zâmbeşte un butoiaş de murături asortate. le punem pentru că mie îmi plac boscheţii muraţi (conopida) iar lui dan îi place zeama de la murături. dar trebuie să am grijă să nu lase murăturile fără ea, cum ştiu că a mai făcut-o!
favoritele mele sunt însă prunele murate. prune bistriţene acrite cu oţet şi mult zahăr, pentru ierni de fripturici în sos vânătoresc cu mult vin de tokaj…
ce foame am în mine de scriu aşa ceva!!!
October 22, 2010 at 10:39 am
pisica: spune-i ca atita sare nu-i face bine!
Sigur il vei convinge!
October 19, 2010 at 2:50 pm
Observ ca esti foarte harnic! Trebuia sa te cheme “furnicutza” nu ratatouille. Apropo, unde tineti voi toate chestiile astea? Eu nu pot sa pun nimic din cauza ca nu am unde sa le depozitez. Am eu un fel de subsol dar fara aerisire.
October 22, 2010 at 10:40 am
miha: deh … numele nu ni le alegem, ci ni le dau altii! Daca asa am fost botezat, asta sa fie singurul meu defect!
October 19, 2010 at 7:38 pm
eu unu` suspin…
October 19, 2010 at 8:34 pm
Pofta buna coolnewz!
October 20, 2010 at 8:40 pm
O fi din toamnă, dar nu e din timp. Dacă era din septembrie…
Plus că mi se par multe legume și fructe trecute… alea netrecute nu sunt autohtone, deci degeaba.
October 22, 2010 at 10:41 am
Diana: pai eu ma gindeam ca aici e deja mai frig decit la tine si tot ce e prin poze sunt autohtone! Autohtone de aici, evident
Trackbacks
October 19, 2010 at 11:56 am
October 24, 2010 at 9:22 pm
October 25, 2010 at 7:15 pm