Archive for March, 2011

March 25th, 2011

Powerpoint is dead?

by Ratatouille

Cu alte cuvinte voi cînd:

  • vreți să vă convingeți clientul că sunteți cei mai buni
  • vreți să vă convingeți șeful să vă dea o mărire de salariu
  • vreți să vă convingeți subalternii că se impune o micșorare de salariu
  • vreți sa vă convingeți vecinii (nea Pantilimon de la scara 3, fin’că îl știți, am mai vorbit de el) că trebuie să contribuie la fondul de rulment
  • vreți sa vă convingeți profesorii că lucrarea de diploma e treabă bună …

tot la PowerPoint ajungeți, nu?

Ei bine, eu am constatat că PowerPointu’ ăsta funcționează ca un perfect somnifer! Și zău că nu sunt eu de vină! Și avînd în vedere că anul ăsta va trebui să mă dau în stambă cel puțin o dată, dar poate chiar de două sau de trei ori (deocamdată e secret, că-s superstițios), iată-mă în căutarea unei modalități mai istețe de a face o prezentare. Deocamadată nu am găsit decît PREZI și sună chiar bine:

Voi cum vă faceți prezentările cînd/dacă e cazul?

Alte idei?

March 24th, 2011

Jocuri de cuvinte

by Ratatouille

Încă demult, dinainte să apară reclamele astea „profi”, vinul roșu era asociat cu frichi-frichi. Numai ce mi-l aduc aminte pe nea Pantilimon … da, da, soțu’ la doamna Pantilimon (*) de la scara 3, cea  de la sifoane … cum îmi explica demult, în copilarie, cum stă treaba cu bărbăția după ce ai băut un pahar de vin. Roșu, se-nțelege! Parcă-l văd cu ochii minții cum filozofa acolo la scara blocului, explicînd cu pumnul strîns proletar și brațul îndoit în unghi drept, cît de vînos devine după un pahar de vin „Puterrrrrea Urrrrrsului”.

Dar totuși, acu’ parcă reclamele astea sunt mult prea fără perdea. Iaca aici, captură din clipul pentru „Sînge de Taur Forte”.

Oare numai mie mi se pare că STF ăsta este acronim de la alte prostii??

(*) nume fictiv

March 24th, 2011

Agațamente în „rata” de Beijing

by Ratatouille

Pentru că meritați!

Și pentru că nu v-am mai ținut la curent demult cu pregătirile mele de plecare!

Da, am început să învăț noțiunile de bază! Și pentru că un meditator adevărat nu a avut răbdare cu mine, m-am gîndit să încep astfel:

Și am mai fost impresionat de cum arată gara din Beijing. Deocamdată doar poze împrumutate!

(foto)

March 23rd, 2011

Patria

by coolnewz

Am fost aseara la film. Un film nemtesc, superb, regizat de un tanar regizor pe care daca il gasiti vi-l recomand cu placere. In “Wer fruher stirbt is langer tot” (Cine moare mai devreme, este mort mai mult timp) este descris un colt din Vaterland prin ochii si viata unui pusti de la tara. Sebastian este orfan, are 11 ani si afla de la fratele lui ca mama lor a murit la nasterea sa.  Vestea il bulverseaza, se simte vinovat, are cosmaruri in care se si vede in cazanele cu smoala din iad si se gandeste sa isi mai spele din pacate ;) . Primul drum, la preot? Cine ar putea sti mai multe decat el despre nemurire? “Credinciosii devin nemuritori”, ii spune preotul. Mda … Nu-i chiar ce ar fi vrut sa auda.   Nesatisfacator raspuns … O solutie salvatoare ar fi  sa … se faca chitarist! Doar Jimmy Hendrix, e nemuritor, nu? Nu asa i-a zis un Dj de la radioul satesc? :) Sterpeleste o chitara din magazin si lasa in loc un biletel pe care a scrie “Scuze!”. Nu mai spun mai multe, va las cu cateva secvente amuzante din film in care Sebastian incearca sa afle secretul nemuririi de la o batranica si o ajuta, gratie unui eveniment neprevazut ;) , sa retraiasca niste momente placute din viata ei. Nu va faceti griji, de la minutul 1.30 ce se intampla in clip pot pricepe si de cei care nu stiu germana (oricum filmul e vorbit in dialect bayerisch, o necunoscuta si pentru mine ~X( . Asa ca ii multumesc pe aceasta cale prietenei mele C pentru nepretuitele servicii de traducere ^:)^ ).

Pare o comedie, si da, s-a ras mult in sala, dar filmul circumscrie ideea de patrie, intr-un mod original, calatoriei pe care un om o face pe parcurusul vietii.  Dupa vizionarea peliculei a avut loc o dezbatere pe tema “Cautarea patriei in filmul german”. Hm … Ce tema … Rumeg subiectul asta de cateva ore bune …  Si iata la ce concluzie am ajuns:

Patria este pentru mine dincolo de conceptele a iubi sau a ura. E ceva portabil. Un soi de bagaj cu zgarci de care se lipesc toate experientele in care ma arunc. E un bagaj si genetic, si de imagini, si de trairi, si de oameni, si de intamplari pe care il port dupa mine din clipa in care mama m-a adus, dupa 7 ore de travaliu, pe lume.

Patria = operatia de amigdalectomie de la 3 ani+patinele cu patru roti pe care am invatat sa merg pe role +pantofii de lac bleumarin care in combinatie cu sosetele crosetate 3/4 ma purtau pe scena la serbari + fundele mari, apretate, din bentita alba lucioasa pe care mama mi le prindea la codite+  costumul de pionier cu trese, snur si insigne + chitara + Cantarea Romaniei si Cenaclul Flacara + prietenii de-atunci si de-acum + Fleetwood Mac, Sting, Led Zeppelin + matura cu care am aparat de teroristi facultatea la revolutie + ochii caprui si albastri ai fetelor mele+cozonacul, racitura si sarmalele romanesti+ margarita+ pielea fina a unui motan anume+cerul care se vede din fereastra mea + sentimentul de a te simti intre ai tai (ca rozaliul din poza de sus ;) ) +Romania, SUA, Elvetia si Germania.

 

Ce inseamna pentru voi PATRIA?

March 23rd, 2011

Concurenței mele …

by Ratatouille

… la concurs!

Uite acuși-acuși vine vara, vine vremea șprițului. Pentru șpriț ne trebuie vin alb și, evident, sifon. Așa că mi-am luat plasa de rafie, am pus cele 4 sticle de Cola cu cap de sifon, și am plecat agale către colțul blocului la … sifonărie. Acuma sifonăria asta s-a mai schimbat un pic. Nu … zgomotul ăla sacadat e tot acolo, dar ăla nu era o problemă fin’că ăla îți dă un echilibru, senzația de stabilitate în viață … ceva ce rezistă trecerii timpului. No … altceva s-a schimbat: au făcut la noi la sifonărie un soi de coin detente sau relaxation corner. Au pus frumos o măsuță înflorată și se mai așează cîte o tanti venind de la piață cu sacoșele pline, să se odihnească oleacă, să mai bea un sifon rrrrrrrece sau un TEC, mai scoate iPad-ul din punga de 1 leu husa de protecție și mai citește ce s-a mai întîmplat nou în lume de la ora 6 dimineața cînd a plecat către piață. Ei, astăzi cine era acolo?! Doamna Pantilimon (*) de la scara 3. Da, aia cu bișonul maltez! Și uite cu ce se delecta madam Pantilimon de la scara 3:

coolnewz.info pe iPad

Ei, acu vedeți de ce-mi trebuie mie iPad de la Chinezu??

Și ca și cum asta n-ar fi tot, nici bine nu ajung acasă cu sifoanele pline, cînd să deschid email-ul ce-mi văd ochii?? O gospodină pe care probabil am influențat-o cu rețeta de habaneros salsa și care a aflat de participarea la concurs, îmi transmite că iPad-ul rezistă și la usturimi intense și prelungite.

rețete coolnewz pe iPad

(bine … poza asta este făcută după ce am sfătuit-o să nu mai pună borcanul fix pe tabletă … Dar ideea este ca poți pune chair borcane de murături pe iPad dacă nu vrei să stea în contact direct cu podeaua rece a pivniței!)

(*) nume fictiv

March 22nd, 2011

Un iPad COOL(newz.info)

by Ratatouille

Toată lumea, toată lumea, sare-acum cu … Chinezu! Pfffoaiii, ce mare înghesuială la iPAD-doi-ul de la această campanie Quickmobile, jucărie pe care sorții o vor trimite pe 25 martie în curtea coolnewz.info unui fericit cîștigător. Sau a unei fericite cîștigătoare, ca să fim politically correct! (Observați deja un mic detaliu: coolnewz.info ar împăca și capra și varza din punctul ăsta de vedere!)

Și m-am pus eu pe făcut un mic, dar foarte mic, raționament. Dacă sunt vreo 200 de participanți, fiecare are fix 0,5% probabilitate de cîștig. Not bad, aș spune luîndu-mi seama și dîndu-mi boneta de bucătar pe spate. Acu’ drept e că dacă mă mai bag și eu le diminuez băieților ălora și mai mult șansele. Dar dacă nu mă bag, șansele mele rămîn fix 0 (zero!!). V-am spus eu că raționamentul este „mic, dar foarte mic”?? În schimb dacă mă arunc să concurez pentru nurii favorurile zeiței Fortuna, șansele mele cresc, cresc … Păi numa’ dacă-mi aduc aminte cum chiuleam de la facultate și mă duceam în Cișmigiu și făceam un ban cinstit la „Clubul Pensionarilor” bătîndu-i la table pe toți cei ce rostogoleau babaroasele pe acolo cît e ziulica de lungă … Ei ziceau că am noroc, eu ziceam că știu să joc! Altă dată m-au dat afară dintr-un cazino … Dar mai bine mă opresc că nu mă mai lasă Chinezu să particip!

Oricum, toată treaba asta merită toți banii. Ați văzut cred cum arată coolnewz.info pe iPad …

Bun, și acum la treabă. Deci trebuie să povestesc ceva despre o jucărie de pe pagina Quickmobile. Mă rog, nu știu dacă eu sunt cea mai bună persoană să fac un astfel de review, eu care am un Nokia vechi de minim 6 ani care deja nici nu se mai poate numi telefon mobil avînd în vedere că trebuie să aibă cam în orice clipă o priză pe aproape. Sau tot eu care am primit unul din primele iPod-uri care au ieșit din mîna lui Steve Jobs, tot acu’ vreo 6-7 ani, și nu l-am folosit decît ca memory-stick. (Doamne, sper să nu-mi fi făcut praf și bruma de imagine pe care o mai aveam …)

Totuși … poate tocmai din cauza datorită telefonului meu vechi voi primi cadou unul nou! Și dacă ar fi să primesc … care să fie ăla?? Mă gîndesc insistent la GOOGLE NEXUS S 16GB din motive de Google, din motive de Android, din motive că nu cîntărește un sfert de kil, și dintr-o mie de alte motive pe care le găsiți pe pagina lui.

Acu’ serios … dincolo de jocul ăsta: eu sunt fie la birou, fie acasă, în ambele locuri conectat la net mult mai bine decît prin orice smartphone. Între birou și casă merg cu bicicleta și zău că nu mă dă niciodată inspirația jos ca să postez ceva stînd pe marginea șoselei. Dacă ies la o crîșmă chiar nu aș vrea să am net la mine! Ce să vă mai spun? Cea mai utilă opțiune a singurului iPhone care-mi este prin preajmă este … ia să văd, știți care??

p.s. Chinezu nu știe că io mă duc în China (ce ironic …) și o să-mi iau 10 x smartphone cu ce vreau io, cu măr, cu pară, cu gutuie, dulce-amăruie …

March 22nd, 2011

Lobby si bani

by coolnewz

Deci, m-am inselat. Severin nu a demisionat inca si nici nu pare dispus sa o faca in viitor. Deh, daca tunul de 100.000 de Euro nu au fost sa fie al lui, nu poate sa dea cu piciorul celor peste 6000 care ii intra regulat, legal si pentru inca 2 ani de-acu’ incolo in cont. Degeaba ii cer unii si altii demisia, cata vreme fapta nu s-a comis nimeni nu poate  sa il oblige sa faca asta. Miezul intamplarii, are iz de lacomie pentru ca dupa cum spunea ieri (luandu-mi parca vorba din gura) Hannes Swoboda, europarlamentar austriac si vicepresedinte al Grupului Socialist, « suntem platiti foarte bine pentru munca noastra ». Zicea cineva ceva de demisie de onoare ? Asta e pentru nemti, pentru austrieci, chiar si pentru sloveni, nu pentru romani.

Dar promiteam ieri ca o sa povestim ceva despre lobby. Dupa cum va imaginati, termenul, folosit pentru prima data in 1820 vine de la cuvantul hol din limba engleza. Dupa dezbaterile din plen, parlamentarii erau asteptati pe hol de industriasi, fumau impreuna o tigara si se cinsteau cu un brandy, iar limba se dezlega mana in mana cu buna-vointa.

Din pacate pentru noi, astia multi, principalul interes al activitatii de lobbying (care se desfasoara in mod cat se poate de legal) nu este binele comun, binele maselor, ci interesul unei anumite entitati, companii, firme, organizatii, chiar tari. Iar pentru ca cele doua interese sa convearga, e nevoie de politicieni cu constiinta care sa reglementeze aceasta activitate astfel incat publicul larg sa aiba partea lui de castig.

Un exemplu: daca alimentele pe care le gasim in supermarketurile din UE contin coloranti de tip A este pentru ca producatorul acestor coloranti a convins, prin actiuni de lobby (care ati vazut pana unde pot merge) legislatorii din tara de origine sau, din UE, ca acesti coloranti nu sunt daunatori pentru sanatate. Legislatorii au intocmit legi, regulamente, directive, prin urmare, producatorii de coloranti A sunt acoperiti legal si singura lor treaba va fi doar sa isi dezvolte piata.

Pana sa aiba asa o victorie, producatorul colorantilor de tip A trebuie sa se lupte, in fata legislatorilor, cu inca X producatori care vor si ei sa aiba aceeasi poveste de succe$$$$ cu colorantul B, C sau D .

Ce inseamna asta ? Ca europarlamentarii membri ai comisiilor de specialitate sunt supusi unor presiuni (unii le-ar denumi “hartuieli”) din partea lobbyistilor care nu precupetesc nici un efort pentru a face vedeta din colorantul A, B, C sau D. In cazul de fata, cei care ar putea fi in vizorul lobbyistilor ar putea fi membrii Comisiei de agricultura, cei ai Comisiei de mediu si sanatate si cei de la Protectia consumatorului.

In centre de decizie ca Bruxelles-ul sau Washington-ul lobby-istii se calca pe picioare. Zeci de mii de firme- numai in D.C sunt inregistrate 17.000.

Spre deosebire de SUA insa, in Uniunea Europeana activitatea de lobby este reglementata destul de vag. Potrivit site-ului PE, in relatia cu membrii Parlamentului European  lobbystii trebuie sa :

(…)« - declare deputaţilor, personalului acestora sau funcţionarilor instituţiei ce interes sau interese reprezintă;

-se abţină de la orice demers în vederea obţinerii de informaţii pe căi necinstite;

- nu invoce nicio relaţie oficială cu Parlamentul, indiferent de raportul în care se află cu terţii;

- nu distribuie unor terţi, în scopuri lucrative, copii ale documentelor obţinute la Parlament; « (…)

Sanctiuni pentru incalcarea acestor norme ? «  Orice abatere de la prezentul cod de conduită poate conduce la retragerea legitimaţiei de acces eliberate persoanelor interesate şi, dacă este cazul, întreprinderii pentru care lucrează acestea. »

Cum era si de asteptat in lobby se castiga bine asa ca o intreaga pleiada de fosti oficiali europeni de la simpli functionari la comisari au trecut (cu informatiile si conexiunile acumulate un timpul mandatului) de partea cealalta a baricadei.

Intrebare : noi, platitorii de taxe, ce arme avem ?

(foto)

 

.

 

 

March 21st, 2011

Olimpiadele mayasilor

by coolnewz

Plimbarea prin site-ul arheologic de la Chichen Itza continuă și nu ar putea fi completă fără a pomeni de marea arenă de jocuri cu mingea. Se pare că vechii maya erau mari amatori de astfel de jocuri. De altfel mai toate civilizațiile pre-columbiene aveau o slăbiciune pentru acest sport cu conotații rituale pentru că astfel de stadioane (și termenul nu este deloc exagerat!) au fost descoperite din sud, din Nicaragua, pînă în nord, în Arizona, iar primele dovezi în legătură cu practicarea acestor jocuri datează cam din anul 1000 î.H.

Terenul de la Chichen Itza este un stadion în toată regula avînd în vedere că măsoară 70 m x 150 m, delimitat pe lungime de doi pereți care dau locului o acustică uimitoare. Un cuvînt rostit pe voce normală de către cineva aflat la un capăt al terenului este auzit cu claritate la capătul opus. Regulile după care se disputau jocurile nu sunt prea clare, însă cîteva scene sculptate în piatră ne ajută să ne închipuim cam cum se desfășurau ostilitățile. Ideea de bază era ca două echipe să țină în joc o minge de cauciuc lovind-o cu orice parte a corpului, preponderent cu … șoldul și mai puțin cu mîinile. Chiar și astăzi, în anumite comunități băștinașe se mai practică un astfel de joc care se cheamă ulama și care seamănă cu un volei fără fileu și unde mingea este lovită numai cu șoldurile.

Inelul de piatră prin care, probabil, trebuia trecută mingea

Stadionul de la Chichen Itza este unul relativ „modern”, avînd în vedere că acele formațiuni din piatră care aduc oarecum cu niște inele de coșuri de basket așezate pe verticală sunt considerate niște „inovații” relativ recente pentru stadioanele pre-columbiene. Am aflat că introducerea acestor inele a schimbat radical modul de desfășurare a jocului avînd în vedere că este destul de greu să „marchezi” prin niște chestii aflate la vreo 6m înălțime.

Legenda spune că echipa care cîștiga era decapitată de către învinși. Deși pentru noi socoteala pare bizară, maya considerau acest gest ca fiind suprema onoare avînd în vedere că cei astfel sacrificați ajungeau direct în rai în loc să fie nevoiți să urce cele 13 trepte pînă să acceadă acolo.

Și pentru că nu vreau să surclasez Wikipedia ;) , am să vă las cu încă niște poze proprii cu Templul Luptătorilor despre care însă puteți găsi detalii aici.

Templul Luptătorilor de la Chichen Itza

Detaliu de pe una din coloanele paralelipipedice

 

 

March 21st, 2011

“Valoarea mea, nu o stie nimenea …”

by coolnewz

Nu vreau sa vorbim despre politicienii din tara. Salariul pe hartie mic in comparatie cu alte tari europene, legile cu mii de portite, mediul corupt, la toate nivelurile, de la viata de zi cu zi la felul in care se iau deciziile in stat, califica politicenii romani la statutul de politician usor coruptibil.  Politicienii europeni au insa toate conditiile sa fie ocoliti de o astfel de ciuma. In Occident marea ispita vine dinspre ceea ce se cheama lobby. Vom vorbi despre lobby intr-un post viitor. Acum insa, sa vedem daca ar avea de ce sa fie coruptibili europarlamentarii, de exemplu. Si daca da, care e … “valoarea lor” ca, sa parafrasez un vers dintr-o manea celebra. Va propun mai intai sa intram un pic in portofelul unui europarlamentar.

Deci, ce avem?

1. Un salariu brut (neimpozitat) de  7.956,87 Euro.  Curatata de impozite si asigurari sociale leafa cu care fiecare europarlamentar pleaca acasa in fiecare luna este de € 6.200,72.

2. Cheltuieli generale, 4 299 Euro pe luna. Suma acopera  costurile cu biroul europarlementar- de la telefon la internet si texele postale. Exista o singura conditie: ca europarlamentarul sa participe macar la jumatate din sedintele plenare dintr-un an.

3. Cheltuieli pentru transport. Tot ce inseamna cheltuiala pentru ca un europarlamentar sa ajunga la Bruxelles sau la Strasbourg pentru a putea participa la sesiunile plenare, reuniunile comisiilor din care face parte, sedintele de grup politic. Parlamentul European deconteaza inclusiv first si business class, taxa pentru excesul de bagaje sau, in cazul calatoriei cu masina, tall-urile pentru autostrada.

4. Alocatia pentru transport anuala, 4 243 Euro. Este vorba de alte cheltuieli decat cele de mai sus. Aceasta alocatie se acorda pentru calatorii in alte scopuri decat sesiunile plenare, sedintele de grup sau reuniuni ale comisiilor:  conferinte, vizite de documentare cand se fundamenteaza un raport etc. Intra aici si cazarea si diurna.

5.  Indemnizatia 304 Eur pe zi.

  • Indemnizatia este taiata (injumatatita, mai exact) daca europarlamentarul nu a luat parte la jumatate din voturile din sesiunile de la Strasbourg si Bruxelles.
  • Pentru meetinguri in afara Comunitatii Europene, parlamentarii au dreptul la o indemnizatie de 152 de Euro pe zi, la care se adauga costurile pentru cazare si mancare.

Bun, acum avem o imagine de ansamblu asupra statutului de europarlamentar tradus in drepturile banesti legale. Si mai avem clipul de mai jos, care ar putea sa ne raspunda la intrebarea (intuitiva) din titlu:

I

Inainte de a va lasa sa comentati, as vrea sa fac doar o precizare. In ultimii 4 ani i-am urmarit activitatea lui Severin din Parlamentul European. Pare pregatit temeinic, este respectat de colegi din toate grupurile politice si orice interventie de-a sa in plen are substanta sau ofera solutii. Insa, ca si in cazul lui  Karl Theodor zu Guttenberg, daca este adevarata intamplarea asta din clip, nu pot sa spun decat … pacat … Nu pentru cei ca Severin sau Guttenberg, ci pentru cei chemati din 4 in 4 ani sa creada in ei si sa le dea votul. Blame on lobbyists?

March 21st, 2011

Suveniruri de la Șarpele cu Pene

by Ratatouille

Azi este 21 Martie, azi începe cu adevărat primăvara, așa că dacă ați ratat cumva povestea Piramidei de la Chichen Itza și spectaculosul joc de lumini și umbre care se întîmplă în această zi în fiecare an acolo … sunteți doar la 1 click distanță de ea! Aici! Acum însă, cîteva poze proprii cu suvenirurile pe care le poți cumpăra din acest muzeu în aer liber, evident NUMAI în urma unor negocieri intense cu localnicii:

TU? Ce alegi?? :)