Deci, m-am inselat. Severin nu a demisionat inca si nici nu pare dispus sa o faca in viitor. Deh, daca tunul de 100.000 de Euro nu au fost sa fie al lui, nu poate sa dea cu piciorul celor peste 6000 care ii intra regulat, legal si pentru inca 2 ani de-acu’ incolo in cont. Degeaba ii cer unii si altii demisia, cata vreme fapta nu s-a comis nimeni nu poate sa il oblige sa faca asta. Miezul intamplarii, are iz de lacomie pentru ca dupa cum spunea ieri (luandu-mi parca vorba din gura) Hannes Swoboda, europarlamentar austriac si vicepresedinte al Grupului Socialist, « suntem platiti foarte bine pentru munca noastra ». Zicea cineva ceva de demisie de onoare ? Asta e pentru nemti, pentru austrieci, chiar si pentru sloveni, nu pentru romani.
Dar promiteam ieri ca o sa povestim ceva despre lobby. Dupa cum va imaginati, termenul, folosit pentru prima data in 1820 vine de la cuvantul hol din limba engleza. Dupa dezbaterile din plen, parlamentarii erau asteptati pe hol de industriasi, fumau impreuna o tigara si se cinsteau cu un brandy, iar limba se dezlega mana in mana cu buna-vointa.
Din pacate pentru noi, astia multi, principalul interes al activitatii de lobbying (care se desfasoara in mod cat se poate de legal) nu este binele comun, binele maselor, ci interesul unei anumite entitati, companii, firme, organizatii, chiar tari. Iar pentru ca cele doua interese sa convearga, e nevoie de politicieni cu constiinta care sa reglementeze aceasta activitate astfel incat publicul larg sa aiba partea lui de castig.
Un exemplu: daca alimentele pe care le gasim in supermarketurile din UE contin coloranti de tip A este pentru ca producatorul acestor coloranti a convins, prin actiuni de lobby (care ati vazut pana unde pot merge) legislatorii din tara de origine sau, din UE, ca acesti coloranti nu sunt daunatori pentru sanatate. Legislatorii au intocmit legi, regulamente, directive, prin urmare, producatorii de coloranti A sunt acoperiti legal si singura lor treaba va fi doar sa isi dezvolte piata.
Pana sa aiba asa o victorie, producatorul colorantilor de tip A trebuie sa se lupte, in fata legislatorilor, cu inca X producatori care vor si ei sa aiba aceeasi poveste de succe$$$$ cu colorantul B, C sau D .
Ce inseamna asta ? Ca europarlamentarii membri ai comisiilor de specialitate sunt supusi unor presiuni (unii le-ar denumi “hartuieli”) din partea lobbyistilor care nu precupetesc nici un efort pentru a face vedeta din colorantul A, B, C sau D. In cazul de fata, cei care ar putea fi in vizorul lobbyistilor ar putea fi membrii Comisiei de agricultura, cei ai Comisiei de mediu si sanatate si cei de la Protectia consumatorului.
In centre de decizie ca Bruxelles-ul sau Washington-ul lobby-istii se calca pe picioare. Zeci de mii de firme- numai in D.C sunt inregistrate 17.000.
Spre deosebire de SUA insa, in Uniunea Europeana activitatea de lobby este reglementata destul de vag. Potrivit site-ului PE, in relatia cu membrii Parlamentului European lobbystii trebuie sa :
(…)« - declare deputaţilor, personalului acestora sau funcţionarilor instituţiei ce interes sau interese reprezintă;
-se abţină de la orice demers în vederea obţinerii de informaţii pe căi necinstite;
- nu invoce nicio relaţie oficială cu Parlamentul, indiferent de raportul în care se află cu terţii;
- nu distribuie unor terţi, în scopuri lucrative, copii ale documentelor obţinute la Parlament; « (…)
Sanctiuni pentru incalcarea acestor norme ? « Orice abatere de la prezentul cod de conduită poate conduce la retragerea legitimaţiei de acces eliberate persoanelor interesate şi, dacă este cazul, întreprinderii pentru care lucrează acestea. »
Cum era si de asteptat in lobby se castiga bine asa ca o intreaga pleiada de fosti oficiali europeni de la simpli functionari la comisari au trecut (cu informatiile si conexiunile acumulate un timpul mandatului) de partea cealalta a baricadei.
Intrebare : noi, platitorii de taxe, ce arme avem ?
(foto)
.
Most Recent Comments