Se ingroasa gluma, ar spune niste „ei”
! Până în 2015, femeile ar trebui să constituie 30% din conducerea de vârf a marilor companii din UE, cotate la bursă. Iar pana in 2020 40%. E o aspiratie, scrisa intr-un document votat saptamana asta la Strasbourg, de Parlamentul European.
Statele membre vor fi rugate doar o data cu frumosul sa le dea, PRIN LEGE femeilor ceea ce (statistic vorbind, dar in baza nici unei legi) pana acum le era (majoritar) rezervat barbatilor, si anume functii de conducere. (In limbaj popular sa le promoveze de la statutul de … gat la cel de cap. Doar stiti, se spune, de pilda, ca barbatul este capul familiei, dar ca femeia este gatul.)
Daca pana in 2020 statele membre nu vor adopta, pe plan national, legi care sa aduca proportia femeilor in functii de conducere (la privat, nu la stat) la 40%, acest lucru va fi impus printr-o legislatie europeana.
Sigur, se va tine cont de competenta si experienta, insa intre un barbat si o femeie avand acelasi nivel de competenta, se va opta, in 40% din cazuri, pentru „ea”.
Cum stam in clipa de fata? 10 femei din 100 conduc o firma si doar 3 au responsabilitati executive.
Raportul pe care l-am citit saptamana aceasta la Strasbourg spune ca numărul de femei în consiliile de administraţie creşte cu doar o jumătate de punct procentual pe an. Asta inseamna ca vor trebui sa treaca 50 de ani până când în sălile de consiliu vor fi cel puțin 40% femei.
De fapt, UE incearca sa aplice o reteta care s-a dovedit functionala. In Norvegia, impunerea prin lege a acestui tip de obligatie pentru companii a dat rezultate. Si, din ce inteleg, Franta, Olanda şi Spania ii calca pe urme.
Sigur, o astfel de initiativa de tip „fortare de mana” are o explicatie cat se poate de simpla: populatia europeana imbatraneste, iar statistic femeile sunt mai numeroase si traiesc mai mult decat barbatii. In plus, se pare ca, potrivit unor studii, firmele cu un procent mai ridicat de femei tind să funcţioneze mai bine din punct de vedere comercial şi financiar.
Dezbatem?
- Cum vedeti o selectie pe piata muncii in care, prin lege, sexul candidatului joaca un rol?
- Isi doresc oare cu adevarat femeile sa fie manager? Sau nivelul de stress al unui astfel de job o indeparteaza de la natura ei feminina?
- Este de ajuns o astfel de lege pentru a atrage femeile catre functii de conducere fara alte masuri care sa se ocupe si de aspecte importante din viata unei femei cum sunt copiii si familia?



Thursday, July 7th, 2011, 11:17 pm | 



July 8, 2011 at 7:40 am
1. In mod normal nu ar trebui sa existe o astfel de lege. Insa, dupa ce anumite ordini sociale s-au indepartat mult de normalitate (hotarand ca rolul femeii este doar cel de a primi copii si a se hlizi binevoitor la un mascul feroce, 24 de ore din 24), e nevoie de lege pentru ca anumiti rataciti, in special barbati, sa poata gandi in mod normal.
2. Intrebarea mi se pare nedrept formulata. Stressul din familie cu doi trei copii si un sot deplasat poate fi cu muuult mai mare decat stressul de la munca. La munca sunt anumite reguli pe care ar trebui sa le cunosti daca vrei “mai sus”, nu esti implicat afectiv ca in familie. Deci, mai mare dragul sa lupti. Nu cred ca femile trebuie speriate ca tre sa aleaga ori alba ori neagra. Se poate foarte bine sa imbini familia si cariera.
3. O astfel de lege cred ca e importanta din cauza ca ofera o alta perspectiva femeilor. Desigur, nu toate vom ajunge sefulese. Insa, e vorba ca atunci cand te apuci sa studiezi sa te perfectionezi ai alta perspectiva in fata. Perspectiva de a ajunge candva sus si nu gandul ca oricum tot la strachina ajungi, si ca nici macar nu are rost sa te straduiesti sa studiezi ceva calumea, etc. Zic ca Germania e pe drumul bun de a asigura suficient sprijin familiilor cu copii. Daca de la un an poti sa dai copilul la cresa pentru toata ziua…
In alta ordine de idei, o astfel de lege reflecta faptul ca in sfarsit se constata ca u se mai poate ca numai 50% din populatie (adica barbatii) sa lucreze in timp ce ceilalti 50% se ocupa sa fie feminini
July 8, 2011 at 8:54 am
1. mie mi se pare fortata treaba. vorba corinei, nu ar trebui sa fie. cred ca va naste numai frustrari. pe de alta parte daca barbatii nu inteleg altfel sa imparta ciocolata, atunci asta e, o facem si p-asta
2. eu cred ca multe isi doresc sa ajunga in pozitii de conducere. nu toate vizeaza la schimbat scutece si facut tocanita toata viata. plus ca uneori vezi ca esti buna, ca muncesti mai mult decat colegii barbati, dar esti tinuta la un nivel sa-i zicem mai scazut. si nu e placut. si nu stiu de ce ar afecta feminitatea. cred ca o femeie nu e definita de numarul de copii pe care il produce sau de cantitatea de make-up pe care o foloseste.
3. dupa cum ziceam la 1 problema a plecat de la faptul ca barbatii tin ciocolata doar pentru ei. deci daca mentalitatea lor nu se va schimba se va ajunge la tensiuni. eu sper insa ca cu timpul isi vor deschide ochii si vor incepe sa isi asume si ei din treburile casnice, astfel ca femeia sa nu fie singura resposabila pe acest plan.
dar fiind o chestie de educatie, dureaza
July 8, 2011 at 9:14 am
Nu stiu daca sa ma bag sau sa nu ma bag …
In discutie! Din studiile nu foarte aprofundate pe care le-am facut am observat ca cel putin in Romania multe femei nu prea vor sa paraseasca cratita. Si ma refer la Romania pentru ca probabil ca prin Germania (de exemplu) femeile au plecat deja intr-o masura mai mare de la cratita. Iar cele din Romania despre care povestesc fac parte din diferite generatii. Deci nu ma refer numai la bunica de 85 de ani care il lua pe bunicu’ cu facaletu’ la goana din bucatarie ca barbatii nu au ce cauta acolo. Mai sunt si altele mult mai fragede ca virsta si nu, nu ma refer la unele care au cu o clasa mai mult ca trenul.
Pe de alta parte nu stiu unde vedeti voi ca barbatii nu vor sa imparta ciocolata. Lucrez intr-un domeniu tehnic si din intimplare foarte interdisciplinar. Eu bine, daca se intimpla sa vorbim despre un proiect care imbina ceva electronica cu ceva biologie poti pune pariu ca persoana care se ocupa de electronica este un tip, iar cea care se ocupa de biologie este o tipa. Sigur ca se poate sa dai gres, dar daca ar fi sa-ti pui banii pe un “blind guess” cred ca asa ai paria. Daca te duci la facultatea de medicina sau de chimie e plin de femei. Si banuiesc ca si atunci cind urci pe scara profesionala proportia se pastreaza. Deci nu stiu de unde e treaba asta cu faptul ca femeile sunt excluse! La noi, in acest domeniu tehnic cum spuneam, tot asa se dau premii, se incurajeaza, se face mare tam-tam ca sa fie cit mai multe femei. Vrem sa angajam femei si nu gasim. De ce fortam lucrurile atunci?? Lor le place chimia si biologia … lasa-le sa se duca acolo. Nu ca mi-as dori, dar de dragul coerentei ar trebui sa fie poate si ceva reglementari care sa incerce sa ridice procentajul de barbati la facultatile cu profil umanist.
Cit despre asumatul treburilor casnice … am un prieten la Melbourne * cu care mai tin legatura si pe care il stiu demult de tot si stiu ca isi “asuma treburi casnice” si imi povestea cum a venit soacra-sa la ei sa ii ajute si ii tinea prelegeri sa nu se mai bage el la copil, la gatit, la spalat rufe etc … Pas de mai pricepe ceva!
gata, am plecat ca am treaba! Ma duc sa mai alung citeva femei care dau tircoale pe aici in cautare de posturi de sefe!!
July 8, 2011 at 9:37 am
Ca informatician, care am trait in doua sisteme pana acum, pot sa constat urmatoarele.
1. In Romania nu avea nimeni nici o indoiala si nici o problema sa accepte ca erau “niste tipe” cele mai bazate din an, si nu niste pletosi nespalati.
2. In Germania, cu cat arati mai nespalat, mai ciudat, mai transsexual, cu atat esti mai competent.
Asta ca observatie de suprafata
Ca observatie de substanta: preiau expresia cu “tinutul la ciocolata” a Andreeiei si constat ca la ciudata specie numita “barbat” acest tinut la ciocolata a devenit un instinct, din moment ce multi dintre ei nici macar nu il mai constientizeaza. Un reflex, care, spera specia, le va asigura baza de trai, suportul neaparat necesar pentru “hranirea” altor instincte, ca cel de reproducere sau conservare.
pentru a descoperi slabiciuni si a dovedi persoanei respective ca NU e la locul potrivit.
Exemplu:
1. Vine la noi un coleg nou in grupa. Toti colegii se straduiesc sa ii faca inceputul cat mai usor, il integreaza in taskuri deja existente astfel incat tipul dupa o luna, doua deja este in stare sa aiba rezultate proprii, sa se simta la “locul lui”. Premiza de la care se pleaca in acest caz: “tipul este competent”.
2. Vine o colega noua in grupa. Aceeasi colegi incep sa o “spioneze” daca stie stie sa programeze in C++, C#, C, Java, stie destula algoritmica, ce parere are despre problemele fundamentale ale informaticii, etc. Ea este examinata nu ajutata.
Au descoperit ca, intamplator, nu stie unul din aceste lucruri: se isca mare discutie, iar a venit una pe motive “politice”. Nici vorba de integrare in “structuri existente” cum s-a intamplat in cazul colegului ci e vorba de o urmarire “securista”
July 8, 2011 at 9:48 am
Este clar ca depinde foarte mult in ce context ai trait. Eu pot spune ca majoritatea fetelor cu care am lucrat, prietenelor mele nici nu au luat in consideratie statul la cratita. In locurile unde am lucrat eu, fiind exclusiv chestie de competenta- adica nu poti sa pui sa spuna stiri pe cineva care nu are voce, dictie, care nu stie sa scrie o stire corect dpdv gramatical etc- sexul angajatului nu a jucat absolut nici un rol.
Apoi, mai cunosc persoaane care, de dragul familiei, de dragul sotului, s-ar fi dedicat mai mult “cratitei”, dar oricat de mult se straduiau, performantele lor casnice nu reuseau sa le multumeasca sotii. Exact cum spunea Corina: la un job e mai simplu sa fii performant decat acasa. La job exista reguli, criterii clare de performanta. Acasa, fiecare isi da cu parerea in functie de propria zestre culturala.
July 8, 2011 at 9:49 am
@rat, nu ne referim la procentul de femei care studiaza sau muncesc normal ci la cel din conducerea firmelor (la asta se referea legea). si aici zic eu ca barbatii nu impart corect. plus ca, asa cum zice si corina, ca femeie esti mai mereu privita cu suspiciune, ca barbat esti luat de bun.
cat despre tipul din australia, desigur ca vor exista femei sa le zicem traditionaliste, la fel ca barbatii. numai in romania cati nu sunt aia care cred in asa ceva. numai ca in momentul in care femeia vrea sa depaseasca acest nivel barbatii sunt ceva mai reticenti.
July 8, 2011 at 9:55 am
Corina: intimplator??
July 8, 2011 at 9:59 am
andreea: eu am pornit de la premisa pe care am crezuit ca nu mai este nevoie sa o bat in taste ca pentru a ajunge manager treaba trebuie sa porneasca de la firul ierbii cum zice americanul, adica din facultate unde se zice ca ar incepe o oarecare diferentiere pe caprarii. ca daca termina 4% fete o facultate tehnica dar tu impui la Siemens si Bosch sa fie 40% femei in conducere nu vreau sa ma gindesc ce se intimpla!
Despre barbatii rai care nu vor sa imparta: din start mi se pare gresit pusa problema. In al doilea rind tu nu intelegi ca noi aici vrem sa impartim si nu avem cu cine. Ba, o coincidenta, sefa mea este femeie si cu atit mai mult ar vrea sa angajeze mai multe tipe si nu are de unde …
July 8, 2011 at 10:20 am
rat, eu am plecat de la ideea ca functii de conducere nu implica neaparat facultati tehnice. adica mie ase-ul nu mi se pare tehnic
caci ca manager, cfo, etc nu iti trebuie politehnica. plus ca 4% se raporteaza la numarul total de “oameni ai muncii”, aia 40% doar la cei din conducere, care sunt evident muuult mai putini.
si eu nu inteleg ca vreti sa impartiti, pentru ca nu am vazut inca acest lucru sa se intample regulat. si exceptia firmei tale nu e o regula
July 8, 2011 at 10:41 am
Rat: poate prietenul, fara sa isi dea seama, demonstra, si in domeniul casnic, aceeasi tendinta sa “nu imparta ciocolata”. Poate ca prea vroia el sa le faca pe toate, sau in orice caz, sa le faca toata lumea DOAR cum credea el de cuviinta …
July 8, 2011 at 11:39 am
1. Zicea Morgan Freeman ca metoda de a scapa de rasism este sa nu mai vorbim despre el. Acelasi lucru si despre sexism. N-ar trebui sa fie niciun criteriu pe piata muncii legat de genul individului.
2.Nu pot sa raspund, nu sunt femeie. Totusi cred ca ar trebui sa-si doreasca.
3. Repet, nu cred ca ar trebui o lege in acest sens. Lucrul trebuie sa se dezvolte de la sine. Daca studiul spune ca procentul de femei in functie de conducere este in crestere, ata inseamna ca egalitatea intre genuri incepe sa se stabilizeze.
July 8, 2011 at 12:42 pm
E foarte bine ca se incurajeaza reprezentantele sexului feminin pentru a ajunge in pozitii de conducere, dar o lege pentru asa ceva mi se pare o mare abstractitate. Cum adica daca din 2 oameni la fel de competenti, se alege femeia ? Asta mi se pare cam absurd. Din partea mea ar putea sa fie si 60% procentajul, dar respectivele femei sa demonstreze ca pot. Pe abilitati mi-ar placea sa vad aceasta modificare. S-a gandit cineva cum ar fi stat situatia daca legea favoriza barbatii ?
July 8, 2011 at 1:06 pm
Probabil mai există oameni care cred că femeia nu e bună într-un post de conducere, cu toate că nu cred să existe un asemenea curent în tagma afaceriștilor. În loc să cultive mai frumos ideea că nimeni nu este superior în fața celuilalt avem altceva. Cred că e de bine (de fapt nu cred)
July 8, 2011 at 1:32 pm
GiacomO: iata o concluzie cum nu se poate mai clara!
July 8, 2011 at 1:32 pm
Rappa: deci tie legea asta ti se pare abstracta, nu-i asa? Si mie!
July 8, 2011 at 1:52 pm
Rappa_ru’: cei care ajung in pozitiile de manageri cu salarii de milioane de Euro nu ajung ca sunt “abili”, “pe baza de abilitati”. Ci ajung pe baza de tot felul de jocuri de influenta..masculina. Stii ce spunea intr-un interviu cu Spiegel un mare boss de la Telekom: ca astfel de afaceri/puneri in functie se fac la pisoar.
Ai vazut de multe ori femei la pisoar? Ca eu inca nu am vazut un pisoar pe dinauntru.
July 8, 2011 at 2:22 pm
cam stranie legea aceasta.
1. e dificil pentru o femeie să profeseze în anumite domenii, aşa că orice am face, oricum am da-o, nu cred că o să vedm curând o femeie ca diriginte de şantier, să zicem. în plus, cu ce riglă am desena acel 40% în care bărbaţii nu pot trece?
2.la nivel global, sunt multe femei cărora le place puterea. în românia însă nu sunt mutle femei care optează pentru profesia lor şi abia apoi pentru familie. ba chiar se vehiculează tot mai mult ideea copiilor care nu trebuies neglijati din motive profesionale.şi am auzit deseori în jurul meu că decât să facă o specializare, unele femei şi-ar dori mai degrabă să mai facă un copil. dar… lucrurile se schimbă. dacă vom avea destui absolvenţi de bac în anii următori, cine ştie ce va fi.
3. legea în sine nu va aduce cine ştie ce schimbări peste noapte. câtă vreme femeii îi vor rămâne responsabilităţile legate de creşterea şi educaţia copiilor, plus multe altele din jurul casei, fără să existe un suport real pentru promovarea ei, legea se va dovedi a fi ineficientă.
July 8, 2011 at 2:36 pm
Corina:
))))))))))))))))) Eu DA! pentru ca in PE semnele de pe usile de la WC sunt desenate foarte artistic draga, si de multe ori diferenta intre un desen cu o femeie si unul cu un barbat este impreceptibila. Hai, fiti decenti si nu ma intrebati daca era populat pisoarul!!
July 8, 2011 at 2:39 pm
Corina: o-hooo-hooo!!! Si inca multe femei la pisoar!! Sa-ti explic: recent a fost un soi de festivalul vinului si la budele din piata era o coada lunga si rabdatoare la femei dublata de o relaxare totala la barbati. Cind si cind mai iesea cite unul de acolo. Zimbitor, evident. A fost un fenomen cu “prag” si deci o chestiune de timp pina cind coada sa se rupa si sa se redistribuie. Ala a fost momentul in care puteai sa vezi femei la pisoar. In viata de zi cu zi mai poti vedea in orice parcare pe autostrada unde ajung simultan 3-4 autocare cu turisti si turiste. Pe de alta parte, uite, ai o idee de afaceri: lanseaza toaleta pentru femei cu pisoar. Sa vezi cite business-models o sa fie acolo.
July 8, 2011 at 5:15 pm
S-ar putea ca, cuvantul metafora sa nu iti spuna prea mult Rat, insa sa o luam cu incetul si sa ne gandim la “pisoar” ca la un loc intim, restrans, accesibil numai unui anumit grup de oameni (in cazul de fata barbati)…
Nu-i asa ca incepem sa intelegem ce a vrut sa spuna omuletul de la Telekom?! Nu se temea el ca afacerile mari se fac in inghesuiala de la Weinfest…
July 8, 2011 at 6:39 pm
Nu cred ca ar trebui sa fie promovata o lege care sa le aduca pe femei ”in randul lumii”. Cine voia, putea sa ajunga sefa indiferent de metodele folosite. Si asa va fi si de acum incolo, unele vor ”specula” procentul, ca sa-si faca loc cumva. Spui ca, printre altele, femeile au o speranta mai mare de viata? Ce te faci, daca, o data ce incep sa fie promovate sefe, si raportul dintre femeile sefe si barbatii sefi se va inversa, speranta de viata a femeilor va scadea? Poate chiar erodarea asta scurteaza speranta de viata… Nu cred ca o femeie poate fi perfecta la servici si perfecta si acasa. Cu timpul, femeia va adopta comportamentul de acum al barbatului, si doar ierarhiile vor fi diferite.Probabil, barbatul va fi mai gospodar, si femeia… mai barbata! Sau mai barbatoasa, depinde!
July 8, 2011 at 7:00 pm
O sa raspund mai pe seara printr-un articol… dupa ce vin cu bebe din parc
July 8, 2011 at 7:30 pm
Soacra: si bineinteles dupa ce faci o tocanita pentru miine!
July 8, 2011 at 8:04 pm
Legea asta ar trebui adoptata numaidecat de japonezi unde in aproape orice companie posturile inalte sunt rezervate in totalitate barbatilor. Japonezele nici nu pot visa sa ajunga vreodata CEO’s sau macar in bordul de directori. Cel mult servesc ceai si biscuiti marilor sefi.
Cat despre mentalitatea ca o femeie nu poate sa fie perfecta si la servici si acasa, asta este posibil doar daca sotul este un traditionalist inrait de opinie ca tot ce tine de gospodarie e absolut “interzis” barbatului. Un cuplu care balanseaza intre ei treburile casnice, reusesc sa aiba grija si de cariere si de casnicie. Deasemenea, ideea ca o femeie in functie de conducere isi pierde feminitatea e bullshit. Asta e o notiune scornita de barbati care s-au simtit amenintati de progresul feminin in ierarhia interna a firmelor unde lucreaza. Daca o femeie e mai barbatoasa din fire, e asa indiferent pe ce post lucreaza. Promovarea nu vine cu transplant de personalitate.
July 8, 2011 at 8:24 pm
Indiferent de lege, chestiunea se bazeaza tot pe mentalitati……daca o femeie casatorita care are deja o slubja bunicica va incepe sa “faca cariera” dupa ce 15 ani a gatit, a mentinut balanta casnica si a copt prajituri cu visine, ma indoiesc ca dansul va accepta usor sa renunte la toate astea ca sa aiba o nevasta director -ce vine acasa mai tarziu cu 3 ore cel putin, de cum venea pana atunci……….
In multe companii aceasta discriminare nu exista si…….in FOARTE multe exista si nu va fi schimbata de nicio lege……..
July 8, 2011 at 8:49 pm
Cu gatitul nu le am… cu mancatul da…
July 8, 2011 at 9:50 pm
Cred ca cel mai greu de suportat pentru barbat este disparitia relatiei de dependenta a femeii de el, indiferent prin ce mijloace dispare aceasta relatie. Nu ca i-a devenit nevasta barbat il sperie. Nu. Ci disparitia legaturii “sigure” dintre ei.
Atat timp cat femeia e dependneta de el, economic, poate fi porc, poate fi neatent, poate uita zile de nastere. Poate considera un buchet de flori o tampenie. In momentul in care suntem egali, altfel se pune problema. deodata barbatelul asta tre sa aiba si niste soft skills ca alfel, piata e mare si oferta pe masura! La o adica isi poate cumpara si ea gingasie si atentie. Chiar si sex.
Eu cred ca seful meu s-ar desparti de nevasta-sa daca asta ar fi o plictisita care sta numai la cratita iar discutiile dintre ei s-ar reduce la “tu cum coci ardeii aia”, etc.
Ce vreau sa zic e ca pentru barbatii cu adevarat cool femeile “ingradite” nici nu intra in raza de interes.
Acum, intrebare, ce barbati sunt interesanti pentru femeile cool?!
July 8, 2011 at 10:34 pm
Dupa cum am promis: http://www.soacra.eu/societatea-de-consum-a-distrus-stalpul-familiei/
July 9, 2011 at 1:42 pm
Eu nu am nimic împotrivă atâta timp cât știe să conducă o companie. Dacă are potențial și merită, să fie și președinte de stat
July 12, 2011 at 1:48 pm
1. Cum vedeti o selectie pe piata muncii in care, prin lege, sexul candidatului joaca un rol?
Mie una nu mi se pare normal. Șansele ar trebui să fie egale, dar alegerea să se bazeze pe calități, nu pe sex. Încurajarea ar trebui să se facă altfel, prin educație, prin o mică stimulare la început. Ce te faci dacă în 2020 38% din femei sunt în funcții de conducere. Și doar atât se poate la calitățile lui? Să nu fim absurzi cu paturi statistice ale lui Procust.
2. Isi doresc oare cu adevarat femeile sa fie manager? Sau nivelul de stress al unui astfel de job o indeparteaza de la natura ei feminina?
Unele își doresc, altele nu, fiecare om e diferit.
Dar cred că femeile care chiar vor, în mare parte și ajung acolo.
Dincolo de natura feminină și de orice, fiecare om e diferit. Sunt femei miner sau femei maiștri în construcții care își păstrează și natura feminină; pentru un manager e mai ușor.
3. Este de ajuns o astfel de lege pentru a atrage femeile catre functii de conducere fara alte masuri care sa se ocupe si de aspecte importante din viata unei femei cum sunt copiii si familia?
Nu fiecare femeie vrea sau este capabilă să fie o mamă (în special una bună).
Nu legile, ci bunul simț, ar trebui să dicteze că femeia care vrea să aibă funcții de conducere (dacă e capabilă) să le aibă, iar femeia care vrea doar familie și copii să aibe protecția socială pentru a putea face asta.
Cred că măsura în sine e educarea femeilor. Să nu se simtă vinovate dacă nu vor familie, copii sau judecate că nu sunt „în rând cu lumea”. Să nu se simtă nici marginalizate sau să le fie minimizată personalitatea pentru că vor să fie casnice, să se ocupe de familie și copii.
Și mai ales, să învețe că sus se ajunge muncind cot la cot cu bărbații, la fel ca ei, dacă vrei egalitate, nu dându-ți-se avantaje, legale sau de altă natură.
Nu mi se pare normal nici ca o femeie să fie discriminată, dar nici ca să ajungă pentru că legea o cere, pe locul cuiva care merită mai mult.
Trackbacks
July 9, 2011 at 12:31 am
January 17, 2012 at 12:38 pm