(foto)
Una din ultimele zile toride de august. Nea Pantilimon, soțul lu’ tanti Pantilimon de la scara 3, cea cu bișonul maltez, intră asudat în casă. Îi mîrîie printre dinți ceva nevestei, cel mai probabil un „Bună ziua, fă!” (dar nu se știe sigur …) și se oprește abia la bufetul din bucătărie. De la locul știut, cu gesturi precise, își toarnă într-un pahar vechi de muștar niște răchie. De vreo doo dește, așa … O dă pe gît dintr-o suflare și lovește cu zgomot paharul de masă. Paharul rezistă. A fost de muștar! După obișnuitul sunet gutural prin care-și drege gîtul, își ia la rost nevasta: „Safto, ai făcut și tu ceva de mîncare?” Safta Pantilimon îi pune în față o bucată de mămăligă, niște jumări, o ceapă și ceva brînză de burduf asupra cărora omu’ se aruncă înfometat. Safta, tot printre dinți: „Da’ tu nu te speli pe mîinile alea?” Nea Pantilimon nu are chef de discuții principiale cu femeia așa că se spală rapid și în silă lăsînd niște urme negre pe prosopul de bucătărie cu grijă spălat și apretat de tanti Pantilimon! După această nedorită întîrziere ajunge iar în fața bucatelor și începe prin a mușca zdravăn din ceapa cărnoasă pe care o stinge imediat cu un boț de mămăligă tăvălită prin brînza de burduf. În timpul ăsta Safta se plimbă de colo-colo prin bucătărie, mai spală o farfurie, mai face ordine. Ea permanent face ordine în bucătărie … Pe de altă parte Pantilimon a trecut cu bine peste primul impuls bulimic și acum poate să și privească un pic în jur. Safta nu mai e cea de altă dată, dar tot cărnoasă este precum ceapa din a cărei inimă tocmai mușcase. Răchia și masa îndestulată îi stîrniseră pofta. Cu o mișcare largă a dosului palmei Pantilimon împinge deoparte farfuria, tacîmurile și paharul de muștar. În timp ce o jumară mai rumenă se rostogolea pe jos, o apucă pe Safta de încheietura mîinii și o trage spre el. „Vai de mine, omule, da’ ce te-a apucat!” … mai îngaimă ea înainte ca șorțul și basmaua să-i cadă pe pardoseala bucătăriei. Știa ce l-a apucat și mai știa că în astfel de cazuri nu are rost să i se opună lui Pantilimon. Așa că își folosește ultimele resurse de diplomație pentru a-l orienta către dormitor. (Aici Pantilimon are un obicei ciudat plăcîndu-i să tragă cu ochiul la o carte în permanență deschisă pe noptieră, întotdeauna la aceeași pagină unde se povestește ceva de o anume Nadina și un anume Petre Petre). Safta și Pantilimon caută febril în sertarul noptierei. Scot în devălmășie o batistă folosită, un pachet început de țigări, ceva creioane chimice și o agendă veche … pînă cînd dau de probabil ultimul prezervativ.
se stinge lumina —– nu mai știu ce s-a întîmplat
După o vreme se aude Pantilimon scrîșnind: „Grijania mamii lui … că iar s-a rupt!” În timp ce Safta, stropșindu-se la el: „De cîte ori să-ți zic să iei un spray-on condom???”
Most Recent Comments