(foto)
Săptămîna trecută a fost mare BUZZ pe net cu respectiva campanie de la respectiva șocolată, campanie care, vezi Doamne, își propunea să lucreze la imaginea noastră, a românilor și a României pe Google și prin intermediul lui … peste tot. Căci se știe, Google e-n toate, e-n cele ce sunt și-n cele ce mîine vor rîde la soare. Ca să nu frecăm prea mult pe lîngă țipar, țin să precizez că IMHO respectiva acțiune a avut în primul rînd scop publicitar, să facă valuri, să se vorbească despre ea și despre șocolată. Treaba cu imaginea a fost o găselniță, foarte reușită de altfel.
Și acum să trecem la țipar și să-l frecăm zdravăn. Țiparul nostru de azi se numește imaginea și cît de mult contează ea. Pentru că din spumele verzi ale valurilor campaniei cu pricina s-au ridicat voci care mai de care, ba ca e de bine, da! să căutam pe net nu știu ce formulări, să sugerăm la Google că suntem numai lapte și miere sau că ba nu … e o prostie, că trebuie să umblăm la substanță, să mai lăsăm fățărnicia, ipocrizia și cosmetizarea, să ne vedem problemele reale … You got the point!
Chestia cu imaginea s-a inventat mult înainte de Serghei și Larry, chiar și inainte de guru-Jobs. Mie una dintre bunici îmi repeta într-una „brînză bună în burduf de cîine” … habar n-am de ce?! 
, în timp ce cealaltă mă întorcea întotdeauna din drum înainte să ies din casă pentru că cică … „haina face pe om”! Dar aici am priceput, că eram la vîrsta aia cu blugii rupți. On purpose! 
Ce vreau să spun este că se pare că ambele își însușiseră principiile astea de „imagine” de la … bunicele lor!
Două exemple
Pe un blog am văzut un exemplu (dacă autorul/autoarea citește este rugat să-mi dea linkul că nu l-am mai găsit …) care zicea cam așa: dacă la școală Gigel e gras și copiii îi scriu pe bancă „Grasu contrabasu”, iar Gigel nu face altceva decît să șteargă cu acetonă ceea ce e scris pe bancă … nu-i așa că Gigel tot gras rămîne? Deci problema lui Gigel nu se rezolvă chiar dacă imaginea i se îmbunătățește (cel puțin temporar) odată ce a șters „rușinea” de pe bancă.
Zilele trecute am văzut un film (la care poate mă învrednicesc să fac un review … nu se poate da link la articole din viitor, nu?! 
). Printre altele era vorba de un individ care tocmai ieșise din pușcărie pentru ceva infracțiune sexuală, nu chiar viol, ceva mai soft … Însă odată eliberat, trebuia să locuiască undeva, într-o comunitate. Care comunitate fusese informată în legătură cu faptul că tipul fusese un sex-offender. Pe de o parte omul era conștient că avea o problemă și încerca să și-o țină sub control, pe de altă parte cei din jur, cam isterizați așa cum le stă bine multor americani, îl băgau la fund de cîte ori, chiar și accidental, veneau în contact cu el. Avea o etichetă, avea o imagine de care nu putea scăpa și care-i afecta viața pînă la tragedie deși făcea eforturi să revină la o oarecare normalitate.
Este imaginea corelată cu valoarea?
Nu va băga nimeni cîteva sute de cai putere ai un Ferrari într-o cutie paralelipipedică gen Dacia 1100. Și asta nu din considerente aerodinamice! După cum probabil că multă vreme de acum înainte vom continua să auzim refrenul cu Loganul „nostru” care are bordul făcut „din același plastic ieftin”.
Pe de altă parte nu vi s-a întîmplat niciodată ca la școală sau la serviciu să aveți vreun coleg care să fie tămîie și să nu aibă habar de nici unele, dar prin atitudine și … pînă la urmă prin imaginea pe care și-o construia, ad-hoc sau în timp, să reușească să iasă cu basma curată din situații în care alții, poate mai în temă, se bîlbîiau groaznic stricînd … impresia?! Adica imaginea? Ahhh … sunt sigur că ați întîlnit situația!
Și atunci?! Lămuriți-mă că m-am băgat singur în ceață și am și ajuns la word count = 700 și nu mai vreau să scriu mai mult:
Imaginea asta … cînd contează și cînd nu?
Related Posts:
Thursday, November 24th, 2011, 12:15 am | 
Cool- TOO SERIOUS-Newz, Cool-stunning Romania-Newz | 
RSS feed
| 
Respond | 
Trackback
November 24, 2011 at 8:21 am
imaginea conteaza cand vrei sa te vinzi. cand te duci la un interviu pt un job te imbraci frumos si te mai si frezezi, nu? sau cand vrei sa impresionezi o tipa/un tip. sau cand vrei sa castigi alegerile. sau sau sau.
oricum am mai zis-o si la mine pe blog, asta cu gugalu’ e o tampenie. adica sa crezi ca iti poti schimba imaginea doar cu un search. imaginea se schimba cu fapte, cu efort. si aici stau romanii ceva mai prost.
November 24, 2011 at 8:39 am
andreea: eu nu as zice neaparat ca stam prost insa intotdeauna chestiile negative au vizibilitate mai mare. Cind 99 de oameni merg pe strada si arunca hirtia la cos, ei vor trece neobservati pe linga al 100-lea care o va arunca unde i se scoala lui …
November 24, 2011 at 9:27 am
Mai bine-ți pun eu alta: ”word count”-ul ăsta… când contează și când nu?
November 24, 2011 at 9:43 am
hmmm… toată copilăria mea m-am burzuluit la chestia cu haina care îl face pe om. şi nu am ajuns la niciun rezultat. ba chiar mai mult, importurile din ultimii ani (de mentalitate, de obiceiuri, de ce-or mai fi) conduc şi mai mult spre acest concept,cum că imaginea este extrem de importantă.
şi mă enervează că suntem judecaţi astfel, că noi judecăm aşa…
November 24, 2011 at 9:55 am
silavaracald, word count-ul e important: sunt o multime care scrius si scriu si scriu si la urma iti dai seama ca de fapt nu a spus nimic.
Este un ziar in Germania in care apar zilnic comentarii ale unor ziaristi foarte buni ai lor. Aceste comentarii au, toate, un numar fix de cuvinte
In ceea ce priveste aparenta si esenta: sunt de parere ca in 90% din cazuri exista o relatiei destul de stransa intre esenta si aparenta pe care noi vrem sa o relativizam dand mereu exemple din cele 10% (cum ar fi Stphen Hawking sau alte astfel de exemple).
Amandoua exemplele din articol mi se par nefericite:
1. primul exemplu: ce legatura are banca cu imaginea lui Gigel? Faptul ca Gigel e gras nu e o imagne, e o realitate, vizibila cu ochiul liber. Punct.
2. Delicventul sexual vrea viata “normala” si e nefericit de “imaginea” pe care o are: ma lasi??
November 24, 2011 at 10:52 am
SLVC: intotdeauna conteaza!
November 24, 2011 at 10:54 am
Corina: dar si-a ispasit pedeapsa. Daca a iesit din uscarie ma gindesc ca are dreptul la ceea ce se cheama “o noua sansa”. Sau nu? Nu e nefericit de imagine, ci de faptul ca din cauza imaginii nu poate sa ajunga pe linia de plutire. Desi incearca.
November 24, 2011 at 12:19 pm
exemplul cu gigel e mai mult decât nepotrivit in discutiile ce s-au format pe marginea campaniei lansata de cei de la rom, pentru care (presupun eu) l-a si dat autorul/a …
ideea era ca romanii nu sunt asa cum sugereaza nenea google, pe cand gigel chiar este gras. ca printre romani exista si prosti, urati, paduchiosi… nu inseamna ca trebuie generalizat
referitor la imgine eu spun ca conteaza enorm. cand nu conteaza? cand esti in mijlocul alor tai. dupa ce ai iesit pe usa casei… imaginea conteaza. asta referindu-ne la individ.
in ceea ce priveste imaginea romanilor, ca popor, conteaza atunci cand mergi in alte tari. lucru pe care tu probabil ca il stii mult mai bine. conteaza la concursuri si intreceri internationale, conteaza politic, conteaza… aproape peste tot.
November 24, 2011 at 12:43 pm
Eu as intreba “Imaginea asta … PENTRU CINE conteaza si PENTRU CINE nu ?” … toti reactionam conform unor experiente de viata, personale sau ale altora. Unii au puterea sau rabdarea de a tine in frau reactia imediata, alii nu. Unii au un simt aparte prin care pot “distinge” intre adevar si “fatada”, altii nu. Pentru unii este bine sa te arati “aproape” asa cum esti, pentru altii este bine sa ai o prezentare “mai speciala”.
Daca nu esti mitoman iremediabil este bine sa te prezinti cat mai aproape de cum esti in realitate. Bineinteles, tinand cont si de societatea in care “performezi” …
November 24, 2011 at 5:50 pm
Imaginea contează, pentru că reflectă, vrei, nu vrei, interiorul…
November 29, 2011 at 10:11 am
Eu nu am stiut ca aceasta campanie a fost demarata de o ciocolata, chiar credeam ca cuiva i-a pasat suficient de mult de chestia asta, desi implementarea mi se pare un pic stupida…
Imaginea conteaza, nu cred ca contesta nimeni acest lucru. Dar mi se pare ca romanii pun prea mult accent pe imagine in general. Mergi pe strada in Romania si mergi pe strada intr-o tara din vest. O sa vezi femeile din Romania mult mai aranjate, coafate, machiate pe cand celelalte sunt doar ingrijite.
Traind de ceva vreme printre toate natiile am inceput sa vad niste diferente de comportament. In general, principala atitudine a romanilor e sa nu isi strice imaginea, sa nu care cumva sa creada cineva ceva rau despre ei. Si grija majora nu este sa faca treaba excelent ci sa nu supere pe x si pe y.
in plus, nu am inteles de ce s-au incins spiritele asa de mult cand Jamel a facut gluma cu romanii. Mare lucru. Cate glume se zic despre americani, scotieni, evrei… Mie Jamel mi-a placut, imi place in continuare si gluma respectiva ma lasa absolut rece.
November 29, 2011 at 12:51 pm
Alina: chestia cu romancele care sunt mai aranjate decit vesticele nu pot sa spun ca-mi displace. Si aici e o discutie intreaga. Si cehoaicele si polonezele fac “nota discordanta” din punctul asta de vedere. Depinde pe ce “sta” toata treaba asta! Dar sunt absolut de acord cu reactia disproportionata referitor la glumele francezilor. Dar sa faca si Divertis poante cu francezi … nu-i tine nimeni! Nu cred ca este nevoie de ditamai interventia ministrului de externe pentru asta.
Trackbacks
November 24, 2011 at 8:17 am
November 24, 2011 at 11:02 am
November 28, 2011 at 12:49 pm