Vorbind despre una-alta, am mai povestit aici cum încerc, de cîte ori se poate, să merg cu bicicleta la birou. Activitate care oricum necesită ceva determinare cu atît mai mult acum cînd dimineața la 7 este încă întuneric, frig, umezeală și nici măcar distracția unei curse cicliste pe zăpadă nu o ai avînd în vedere că iarna asta a fost foarte zgîrcită la capitolul ăsta! Orice s-ar spune tentația este foarte mare să sari direct în mașină, să asculți știrile la radio sau ceva muzică timp în care să te încălzești sorbind cu zgomot dintr-o cafea fierbinte din termos și să treci prin toate bălțile posibile împroșcîndu-i cu apă pe fraierii de … bicicliști! 
(foto)
Dar mă străduiesc! Dacă nu trebuie să mă îmbrac mai ceremonios, dacă nu am de mers printr-o mie de alte locuri, atunci fie arșiță, fie furtună – BICICLETĂ scrie pe mine!
15 km sau 35 de minute mai tîrziu ajung pe tarla la birou unde se impune un duș! Ei bine, ceea ce urăsc cel mai mult la începutul de zi este să stau să aștept după unu-altu’ la vestiar. Am eu boală mai ales pe un individ anume care mai tot timpul se întîmplă să ajungă înaintea mea dar nu știu cum se face că are un program foarte dinamic și perfect sincronizat, de la distanță bănuiesc, cu al meu. Adică ajungeam la 7:30, el părea că tocmai intrase la duș. M-am gîndit să vin mai tîrziu – 7:50, omul meu abia intrase sub duș! OK, mă trezesc mai devreme și ajung mai devreme: 7:00. Ați ghicit, individul tot la duș! Întotdeauna trebuia să aștept măcar vreo 10 minute după el că al naibii cred că nici nu făcuse armata că savura momentul, fluiera, cînta … naiba știe ce mai făcea acolo!
OK că m-am lungit … Odată cu venirea iernii am zis că scap de el, așa cum am scăpat și de alții care mai iau o pauză de venit cu bicicleta pînă dă din nou colțul ierbii prin martie-aprilie. Aiurea … Omul Negru este în continuare acolo! Dar săptămîna trecută l-am dibuit! Am ajuns înaintea lui! Cu mult înaintea lui însă pentru că deja ieșisem de sub duș (deși nici eu nu am făcut armata!!) așa că îl văd venind! Guess what?! Nu venise pe nici o bicicletă!! Era îmbrăcat foarte frumos în „civil”, cu umbrela la el, venise cu autobuzul la muncă. Și ceea ce nu văzusem pînă atunci … își scoate din gentuță periuța de dinți, se spală pe dinți, pe față după care se duce la duș!
Dap! Asta da economie! Omul nu-și mai folosea baia acasă, nu mai consuma apa de la robinet decît, poate, în caz de forță majoră.
Dacă nu sunt indiscret, voi ce metode de economisire aveți?
Most Recent Comments