A trecut avalanșa de postări despre planurile pentru Noul An și citind unul din articolele pe tema asta nu știu ce se mai poate spune în plus despre subiectul cu pricina.
Poate doar să subliniez cu o tușă și mai groasă faptul că de multe ori (ne facem că) uităm să punem pe o listă clară obiectivele pe un interval definit de timp, mai mult de frica eșecului, de frica a ceea ce vom vedea în propria oglindă la împlinirea sorocului. Personal mi s-a predat lecția asta relativ crudă pentru prima oară relativ tîrziu, abia în timpul celor doi ani petrecuți în America. Șeful nostru ne punea cu o precizie diabolică să scriem negru pe alb unde anume am vrea să fim în următoarele 3 luni (cu munca, evident!), iar la sfîrșitul perioadei tipărea respectiva listă și bifa ce am reușit să facem și (mai ales!) ce nu. Treaba asta a venit la pachet cu conștiința faptului că toată tevatura nu era pentru a-ți lua gîtul, ci pentru a te pune pe tine în fața propriilor performanțe și cel mai bun exemplu era el însuși care făcea același lucru de data asta în fața noastră, a subalternilor. Chestie care aveam să-mi dau seama ulterior că nu este deloc ușoară! Evident, că dacă se dovedea că frecai mentosanu’ cîteva cicluri din astea la rînd, atunci îți lua și gîtul într-un fel sau altul!
CÎTE-UN STROP, STROP, STROP …
(foto)
Sigur că nu trebuie să așteptăm 1 ianuarie pentru a face modificări, însă un calendar proaspăt este întotdeauna un stimulent pentru un nou început și în alte domenii, aparent fără nici o legătură. Numai aparent pentru că de exemplu un bilanț financiar coincide cu anul calendaristic. Așadar, una din rezoluțiile lui 2012 este să închid robinetul banilor care se scurg aiurea din portofel. Dacă fac socoteala pe anul trecut, cred că numai din amenzi de circulație s-au scurs ușor-ușor către 300 €, de o bună parte din ăștia v-am povestit de altfel aici și aici. La asta se mai adaugă ceva radare soft, pentru depășiri mici de viteză, 15-20 € bucata, amenzi pentru parcare … și astea cam 15 € fiecare. De ce? Pentru ca la urmă să constat că mi-ar sta bine cu o economie de vreo cîteva sute de euro pe an, fără însă să mă gîndesc că de fapt este (și) vina mea că-mi scapă printre degete și de fiecare dată cînd se mai prinde o amendă modică, de numai 15 € la dosar îmi spun … eeeeftin!!
Asigurarea pentru mașină datează de pe vremea cînd abia aterizasem în Germania și, evident, ca un guguștiuc nou în toate cele, m-am ales, nici eu nu știu cum, cu una dintre cele mai scumpe asigurări posibile. Pe care apoi din comoditate nu am schimbat-o vreme de ani de zile. Toate astea pînă la sfîrșitul anului trecut cînd am aflat că pot avea aceeași asigurare, la altă firmă ce-i drept, cu o economie de vreo 20 € pe lună. x 12 = 240?? + 300 ăia de mai sus s-a făcut deja juma de mie?
Și probabil că exemplele astea ar putea continua.
21 GRAMS 10 KG
(cartoon)
Un alt domeniu unde are sens să începi o viață nouă este cel al unei alimentații mai sănătoase. Că doar nu ai să treci de la fripturi la pătrunjel fix înainte de sarmalele și cozonacii de Crăciun? Dar după … e un moment cum nu se poate mai prielnic! Ce-mi propun pentru 31.12.2012 este să depășesc borna celor 80kg, dar evident, în jos
, acum plecînd de undeva de pe la nivelul ăsta. Hai să zicem că aș fi mulțumit cu un 78 de kile așa, ca să fim siguri că scăpăm și de marja de eroare. Cine știe, dacă văd că merge treaba bine, poate pun și un grafic lunar cu evoluția
Lăsînd bășcălia la o parte, de la o vîrstă trebuie să realizez că nu mai sunt chiar în floarea vîrstei, iar dacă mai știu și de ceva antecedente din categoria diabet și inimi agitate prin familie, nu ar fi rău să mai renunț la … ce-i mai bun. Iar pentru mine gras + dulce = love ce-i mai bun. Dar fiecare cu bunătățile lui.
Și pe lîngă gene mai știu că stau cu un scaun sub fund măcar 8 ore pe zi, deci pot să apar oricînd la Teleenciclopedia ca exemplu clasic de sedentarism!
Voi cum stați cu New Year’s resolutions?







, în timp ce cealaltă mă întorcea întotdeauna din drum înainte să ies din casă pentru că cică … „haina face pe om”! Dar aici am priceput, că eram la vîrsta aia cu blugii rupți. On purpose!
Ce vreau să spun este că se pare că ambele își însușiseră principiile astea de „imagine” de la … bunicele lor!
). Printre altele era vorba de un individ care tocmai ieșise din pușcărie pentru ceva infracțiune sexuală, nu chiar viol, ceva mai soft … Însă odată eliberat, trebuia să locuiască undeva, într-o comunitate. Care comunitate fusese informată în legătură cu faptul că tipul fusese un sex-offender. Pe de o parte omul era conștient că avea o problemă și încerca să și-o țină sub control, pe de altă parte cei din jur, cam isterizați așa cum le stă bine multor americani, îl băgau la fund de cîte ori, chiar și accidental, veneau în contact cu el. Avea o etichetă, avea o imagine de care nu putea scăpa și care-i afecta viața pînă la tragedie deși făcea eforturi să revină la o oarecare normalitate.



(aici exagerez un pic, desigur 
Most Recent Comments