Posts tagged ‘audienta’

September 9th, 2010

Fabrica de zgomote: presa clasica si presa 2.0 (2)

by Ratatouille

(foto)

Cine credeti ca apare la TV chiar cind ma gindeam cum sa structurez continuarea articolului de ieri, continuare in care vreau sa vorbesc despre asa-numita “presa 2.0”? Zoso si Tolo in noua emisiune a lui Lucian Mindruta! Am aflat intimplator pentru ca il am pe Zoso pe Readerul meu si na … a bagat si el o pastila in stilu-i caracteristic. Ca o paranteza la ceea ce voi spune in continuare (desi nu prea se incepe cu paranteze, nu?!) discutia chiar se anunta incitanta insa mi s-a confirmat o data in plus ca atunci cind scoti pestii din apa miscarile nu mai au acelasi talent. Si cel mai evident a fost la Zoso care statea pe canapeaua aia ca pe ace, se vedea (sau asa am vazut eu) ca ar fi vrut sa mai arunce si el cite o chestie din cind in cind insa tot ce-i iesea era sa mustaceasca spre disperarea lui Mindruta care ar fi vrut si el mai mult nerv ca sa nu ajunga sa … “doneze audienta” dupa cum foarte inspirat a remarcat la un moment dat.

In rest, si asta pentru a inchide paranteza si a spune ce aveam pe suflet pentru astazi, am retinut o idee de care probabil ca suntem cu totii constienti insa uneori daca o asternem in scris ne ajuta sa o … cristalizam mai bine: blogurile, caci asta ar fi o parte importanta a presei 2.0, se hranesc din decredibilizarea presei clasice. Blogurile au aparut de citiva ani si, ca multe chestii in care statul nu se baga (probabil doar pentru ca nu are cum sa se bage), s-au dezvoltat frumos si, cum spunea Zoso aseara, blogosfera romaneasca este cu un pas (doi-trei?) inaintea celei din Germania, de exemplu.

Pretentii: Odata cu panta ascendenta, blogurile si bloggerii au inceput sa aiba pretentii de a fi tratati ca o parte integranta a mass-media. Cea mai frecventa nemultumire a fost faptul ca (mai) nimeni nu cita sursa atunci cind preia un material de pe un blog. Aspectul asta se intimpla cu citiva ani in urma, acum am senzatia ca s-a mai reglementat, insa ideea pretentiilor ramine aceeasi. Si daca este sa dau o nota personala, mi se pare absolut normal. Dimineata la cafea ne luam informatia in egala masura din ziare online dar si de pe bloguri, deci nu vad de ce blogosfera nu ar fi pusa pe picior de egalitate cu restul presei. Iar daca privim aceasta lume ca pe o uriasa gasca de reporteri de teren dispersati peste tot, la care se adauga independenta, atunci avem o imagine cit de cit completa a balantei presa clasica vs presa 2.0. O mentiune legata de independenta: desigur ca sunt nenumarate discutii referitor la acest aspect, si cel mai recent exemplu ar fi discutia despre cit de “sinceri” sunt unii bloggeri vizavi de proiectul Rosia Montana. Insa cind spun independenta ma refer la numarul mare de bloguri care, luate in ansamblu, anuleaza (cam) orice polarizare ce ar putea exista.

Deci audienta exista, ceva bani se invirt prin blogosfera, credibilitate exista, prin urmare si aceasta parte a presei are o anume putere.

Responsabilitate: Pentru a pastra simetria cu discutia de ieri, cred ca ar fi relevant sa discutam si despre responsabilitatea care cred ca ar trebui sa vina odata cu aceasta putere.

Si aici as vrea sa dau un exemplu, din pacate insa fara nume pentru ca asa am invatat la ABC-ul blogurilor, sa nu te pui de-a curmezisul cu lumea :) Era valul ala mare cu tragedia de la maternitatea Giulesti. Si evident ca toata lumea vorbea numai de medici si asistente si petreceri date prin spitale si da! … atmosfera era foarte propice. Si apare pe un blog (dar nu numai pe unul) un clip luuuuung, dar lung cit o zi de post cu niste asistente (doamne in halat alb) petrecind cu niste cole, cu niste zacusti, ma rog, cum se face. Daca ma intrebati pe mine, treaba parea ca se petrece intr-o farmacie, dar nu era absolut nici un detaliu. Era numai acest clip pe fondul “nemultumirii populare” din orele imediat dupa momentul Giulesti, si un mic text sugerind, inoculind ideea ca parca-parca ar fi fost de acolo imaginile. Mie acest clip (si mesajul care venea in subtext) mi s-a parut o adevarat bataie de joc la adresa propriei credibilitati a celui/celei/celor care au postat asa ceva. A fost de parca m-as fi uitat la una dintre televiziunile noastre … astea … stiti voi care.

A doua chestie, si mai recenta: treaba cu cateii aruncati in riu de o pustoaica de prin Bosnia parca. Eu am aflat asta numai de pe bloguri, dar inteleg ca a fost si la TV la greu. Tu blogger, sa prinzi si tu de veste ca exista imaginile astea socante si sa le dai la tine pe blog dupa vreo 24 de ore de cind au facut cateii aia primele valuri, mi se pare o metoda cel putin ieftina sa faci ceva trafic. Hai, daca tot pretinzi ca vrei sa “informezi”, sau daca vrei sa-ti spui o parere care eventual consideri tu ca aduce ceva nou, poti sa te limitezi la a da un link. Cine vrea se uita, cine nu … iti citeste numai parerea. Cit de departe mergem pentru trafic?

(foto)

Cred ca e un aspect foarte bun acela ca absolut oricine isi poate face un blog. E interesant si fermecator sa vezi pareri si ginduri scrise de oameni de diferite virste, cu pregatiri care mai de care mai variate. Exista totusi o responsabilitate avind in vedere ca un blog este prin excelenta un material … scris! Ati ghicit, responsabilitatea asta tine de scrisul corect. Eu personal nu as renunta sa citesc un blog interesant numai pentru ca are greseli de limba romana, insa mi-ar place sa stiu ca toti cei care au aceasta placere de a tine un jurnal on-line au preocuparea de a deveni … mai buni la capitolul asta.

As vrea totusi sa punctez cu citeva posibile capcane ce se casca parsive in blogosfera:

- in primul rind, din nou, irelevanta: este usor sa incepi un blog dar este greu sa-l mentii. Dorinta (mult prea rar recunoscuta si asumata) de a fi in topuri ne face deseori sa postam mult in dauna calitatii!

- se intimpla din pacate destul de des ca oamenii care au multe de spus sa nu aiba timp pentru asta, si viceversa. Cei care nu prea transmit nimic sa inunde RSS-ul cu texte care nu transmit nimic.

- vrem-nu vrem trebuie sa acceptam ca blogurile apartin celor cu verb, cu condei, cu darul de a surprinde succint si clar Subiectul de Aur.

Puteti completa lista? Cred ca ar fi interesant!

September 8th, 2010

Fabrica de zgomote: presa clasica si presa 2.0 (1)

by Ratatouille

Desi i se mai spune a patra putere in stat, presa este un organism cu totul aparte din doua puncte de vedere: pe de o parte puterea pe care o are, pe de alta parte felul in care (nu) ii este reglementata activitatea. Iar acest din urma aspect contribuie in plus la puterea presei. Putere care a fost consolidata de-a lungul timpului de ziaristii insisi care si-au unit vehement condeiele si vocile de cite ori a fost nevoie.

(foto)

Pina aici totul este ok: intr-o societate ca cea la care visam cu totii presa trebuie sa fie libera iar vocea-i trebuie sa fie bine auzita. Ce fac insa cei ce detin aceasta putere, cum isi exercita jurnalistii insisi aceasta influenta, cit de responsabili sunt, cit de relevante sunt subiectele propuse pentru noi ca indivizi si ca societate? Cred ca aceasta putere extraordinara aduce cu sine si obligatii, iar prima dintre ele este responsabilitatea. Asta pentru ca fiecare dintre noi vine zilnic in contact cu o forma de media, oricit am spune ca nu ne uitam la TV si ca nu citim ziarele.

Constat insa pe zi ce trece ca responsabilitatea si seriozitatea sunt mai degraba doua pietre de moara pentru presa noastra de astazi, mai veche sau mai noua, doua haine care ar trebui sa fie nobile, dar care de fapt incovoiaza umerii celor mai multi jurnalisti de la noi.

Si am doua situatii: una din presa hai sa-i zicem clasica, cealalta din presa 2.0 – blogurile (pe care insa o voi discuta miine)

Asadar televiziunile de stiri … talk-show-urile interminabile! Deja prin epitetul “interminabile” m-am cam ante-pronuntat! Cred ca sunt intr-adevar foarte multe subiecte importante si de interes (!) de dezbatut: despre impozite si cum ar trebui sa fie platite/colectate etc, despre autostrazi, despre spitale si scoli … Ca sa dau numai niste exemple la ordinea zilei. Prin urmare aceste talk-show-uri ar avea ce sa clarifice. Asta ar insemna ca eu, moderator, iau un subiect, ma documentez in legatura cu el, invit niste specialisti si incerc sa lamuresc subiectul respectiv. Dupa o ora, doua, dupa o saptamina de discutii pe o anume tema s-ar putea degaja niste concluzii in mintile lor, niste solutii care sa ne faca viata mai buna, care sa ne ajute sa mergem inainte ca indivizi si ca societate.

Ce se intimpla de fapt? Daca ar fi sa caracterizez printr-o singura imagine as spune ca stilul de a modera se aseamana foarte mult cu atitatul unor ciini carora le dai cu batul printre gratiile custii. Un exemplu pentru mine clasic este acela cind se vorbeste de vreo schimbare de guvern – si se vorbeste des in ultimii ani. Ati observat cum tremura incitati toti jurnalistii cind intreaba ceva de genul “Si pe cine v-ati gindit pentru postul de prim-ministru?” fie ei reporteri de teren sau moderatori “deontologi” cum li se mai zice: le tremura vocile de emotie ca ar putea afla un nume, le tremura microfoanele ingramadite sub barbia intervievatului la gindul ca ar putea da marea lovitura mediatica. Nu i-ai auzi intrebind ceva legat de ce anume ar face un alt guvern, ce masuri ar lua etc, dar cu un nume … e-heee … se cheama ca si-ar mai scoate piinea pe inca o luna inainte despincind persoana in functie de 1001 de aspecte care mai de care mai irelevante.

Sau ati observat cum in timpul unei emisiuni de o ora ruleaza (de cele mai multe ori tendentios) pe o jumatate de ecran un clip de 1-2 minute prin care realizatorii emisiunii vor sa inoculeze o anumita idee? Pentru ce ai chema diferite puncte de vedere la o “dezbatere” daca tu ai deja o parere bine formata pe care o tot rulezi acolo in nestire? Este asta responsabilitate in puterea pe care o ai tu, televiziune?

Dar hai sa luam un exemplu ceva mai light: stirile sportive. Eu as vrea sa aud de la stirile sportive mai multe detalii si despre alte sporturi, in afara de fotbal. A nu se intelege ca nu-mi place fotbalul, insa as vrea sa stiu ce se mai intimpla in scrima, in canotaj, in ce vreti voi … daca nu este nici o competitie la ora respectiva as vrea sa stiu cum se pregatesc sportivii astia, ce conditii au sau n-au. Si ca mine cred ca mai sunt multi altii prin urmare cred ca ar fi si rating pentru ca stiu ca da, o mare parte din pervertirea televiziunii este pus ape seama ratingului. Dar asa, ce auzim noi de la stiri: in primul rind 90% fotbal, iar aici alti 98% birfe din fotbal. Ce-a mai zis Mitica, ce expresie colorata a mai scos Gigi, ce mai face bomba sexy a nu stiu cui … da, si asta tot stire din fotbal se pune! Din nou – irelevant si iresponsabil!

Ceea ce rezulta asadar din acest peisaj este foarte departe de o discutie coerenta, ce sa mai vorbim de un eventual rezultat util al unei dezbateri. Este o fabrica de zgomote care nu aduce absolut nimic si in opinia mea nu face decit sa contribuie la dezorientarea si haosul care domnesc intr-o “felie” din ce in ce mai mare a societatii. Si ne mai miram de succesul OTV sau, si mai rau, al unui partid ce-si trage seva de aici?!

Ca sa inseninam peisajul: voi aveti exemple pozitive de presa care-si exercita “cu cap” puterea de care dispune?

July 27th, 2010

Vraiste TV si pe nemteste

by coolnewz

Imi scrie o prietena pe email, apropo de “Vraiste TV”:

“Aseara m-am uitat la ARD (televiziunea de stat germana). La 20:15 a fost Brennpunkt, 20 morti la Love Parade. La 21:10 a fost prezentat cazul lui Pascal din Saarbrücken, un pusti disparut la 5 ani, probil omorat dupa ce s-a abuzat sexual de el (inca nu s-a dat de el, nici de cadavrul lui, dupa 10 ani), la ora 22 a inceput Raport München, tot ceva brutal cand am hotarat sa ma culc. Halal inceput de saptamana! Vreo cateva saptamani nu ma mai uit la TV :)

Apoi, cand s-a “aflat” ca Günther Jauch (un jurnalist, producator si star TV german) va modera un Talkshow duminica seara pe ARD s-a facut o socoteala de cam cati invitati la talshow-uri e nevoie intr-o saptamana. Era nevoie de vreo 150 de oaspeti. De unde sa-i iei frate?! Cine are timp pentru asa ceva? Si tre sa fie si persoana “importanta” :) ca altfel nu e succes la public.”

Ei, ce parere aveti? Ne-am cam integrat in UE. Cu bunele si cu relele. Mai ales cu relele :)

July 27th, 2010

Vraiste TV. Sau ce au in comun Vadim, Monica Tatoiu si Monica Pop

by coolnewz

Acum vreo cateva luni am dat shut down televiziunilor romanesti. Am scos cablul, am dus in beci receiverul si am uitat o vreme de ele. Devenisera greu de suportat  mizeriile prezentate drept emisiuni (cu mici exceptii notabile ca TVR 1, 2 si TVR Cultural) sau temele false inventate pentru audienta. Inainte de asta auzisem o directoare de programe spunand senina ca televiziunile private nu trebuie  sa educe, ci trebuie sa difuzeze “ce se cere”. Chiar daca asta inseamna oameni striviti de macara, episoade fara numar cu Elodia, gagici rimelate si cu unghiile facute invartind mici fumeganzi … ma rog … intelegeti … CE SE CERE!
Aseara fiind in vizita la niste prieteni mirosul maro al televiziunilor romanesti si-a facut din nou simtita prezenta. Mdeah … Aceeasi putoare! La o televiziune de mare audienta si unde se dezbat mai mereu teme inventate era un soi de “sondaj de opinie” in care Ceausescu era dat castigator daca ar candida la alegerile prezidentiale. Spun un soi de … pentru ca nu vad ce relevanta are o astfel de intrebare? In primul rand ca istoria nu se scrie cu conditional-optativ … Daca ar face si daca ar drege! Ce informatii ne da un astfel de raspuns cum ca Marele Carmaci ar castiga cu nu-stiu-cat la suta? OK, stim cu totii ca sunt multi care il regreta, ca pentru unii a fost mai bine, ca, de bine de rau, fiecare avea un loc de munca. Dar chiar si asa in afara de o exploatare absolut perversa a situatiei actuale grave cuplata cu recenta deshumare, pseudo-stirea asta nu ne aduce nimic! Absolut nimic! Se macina aceleasi vorbe de pomana, se pierde timp, se indobitoceste lumea cu o tema irelevanta!

Apoi parca toate redactiile participa la un soi de intrecere la fel de aiuritoare: cine invita mai multi indivizi expirati sa-si dea cu parerea despre orice. Sau despre nimic, avand in vedere temele dezbatute. Apropo de ceea ce spuneam mai sus, aseara l-am vazut pe Vadim care de multa vreme nu mai spumega cu folos in politica romaneasca. Realizatoarea emisunii intrebandu-l pe Tribun: “Dar daca ar fi candidat Maresalul Antonescu, ce scor credeti ca ar fi luat?” Wow, asta da intrebare futila! Asta da dezbatere de calitate! Precaut, Tribunul avanseaza un … 90%. De ce “precaut”? Pentru ca stirista mai avea pana la apogeu. Doar un pas: Dar daca ar fi candidat Vlad Tepes? Ei bine, ati ghicit, Tribunul raspunde victorios: 100%!!

Pana una-alta Vadim a citit cateva carti la viata lui asa ca macar din punctul de vedere al respectului de sine m-as fi asteptat sa nu se bage intr-o astfel de discutie. Iar televiziunea cu pricina (dar ar putea la fel de bine sa fie oricare alta) mai bine ar fi acordat cateva minute sa spuna lumii cine au fost Maresalul Antonescu si Vlad Tepes. Pentru ca pun pariu ca multi nu le localizeaza vietile nici macar cu ± 100 de ani.

Nu pot sa inchei fara sa va reamintesc de o noua vedeta care face audienta: Monica Pop. Femeia a intrat puternic in constiinta opiniei publice nu atat ca sef al Spitalului de Oftalmologie din Bucuresti, cat pentru faptul ca a slabit rapid vreo 40 de kg si a aparut prin tabloide spunand cum o fluiera baietii cand o vad. De la spate, desigur! Un CV suficient ca fie chemata o data la doua zile prin studiourile TV pentru a ne vorbi despre te miri ce: despre achizitionarea de avioane de lupta, despre Madalina Manole, despre cum se face ciorba de potroace … despre insert your favourite topic here … Doamna Pop, pentru asa ceva  ar trebui sa va faceti blog! :)

Hai ca nu va mai plictisesc si cu Monica Tatoiu. Faceti copy paste paragraful de mai sus si decolorati-i parul. Rezultatul e acelasi.

Stiu. Vorba celor de la The Buggles,  “Video killed the radio stars”; dar parca  televiziunile au mers mult prea departe …

P.S. Am o listuta de intrebari:

  1. De ce ni se baga pe gat mai mult gunoi decat e cazul, adica mai mult decat ii cere unei televiziuni nevoia de audienta?
  2. De ce discutam atatea teme  false?

Are cineva raspunsuri la ele ?

May 10th, 2010

Cum a pierdut Grigore cateva mii de euro pentru exces de sinceritate

by coolnewz

Incepand de azi nu mai am televiziuni romanesti. Sau mai bine zis m-am decuplat de buna voie de la ele. Am trecut pe celalta antena unde am alte programe de satelit intre care nu e nici unul romanesc. Imi provoaca o stare de rau sa vad nu atat ce se intampla in Romania, cat cum arata televiziunile ca se intampla. Si in ce situatii ii pun pe oamenii cu care isi fac treaba!

Imi facusem un fel de tel din a tine treaza limba romana in casa ( mai ales pentru fetele mele) si cu ajutorul televiziunilor insa ce vad pe la televiziuni m-a facut sa renunt. Cel putin o perioada. Goana dupa audienta prin promovarea semi-analfabetelor de tipul Simona Senzual sau a tzatzelor de profesie cum este Mariana Moculescu, prin invitarea insistenta a “politicienilor” ca Madalin Voicu sa vorbeasca in cadrul unor dezbateri despre Uniunea Europeana ( varza!! desi, are dreptate o coleaga de-a mea care spune ca varza e un aliment sanatos, asa ca o astfel de comparatie e o jignire la adresa verzei).

Dar! Mi-a pus capac ultima editie a emisiunii “Dansez pentru tine”, de vineri. Cand, fratilor, PRO TV-ul nu a facut altceva decat sa il linseze pur si simplu, mediatic, pe un baiat de17 ani! Pentru cei care nu s-au uitat la emisiune: baiatul cu pricina, concurent in cadrul emisiunii, a fost inregistrat cu camera ascunsa in timp ce era provocat sa vorbeasca mai mult sau mai putin sincer despre cei implicati in proiect- adica Iuliana Luciu partenera lui de dans, coregraful ( habar n-am cum il cheama), si altii care ( spera interlocutoarea) ar mai fi picat in gura amaratului. In primul rand treaba asta cu camera ascunsa: ce procedeu jegos!! Adica merge gand te duci la un politician si vrei sa il suprinzi cu caltabosul in sacosa dar nu ca sa il distrugi pe un copil de 17 ani!

Ce credeti ca a facut Grigore ( ca asa il cheama): a luat-o in serios pe curioasa si i-a spus parerea lui sincera: Iuliana nu prea e actrita- “nici macar nu are studii”, spune Grigore. Si despre coregraf a zis ceva “cu sinceritate”- adica nimic laudativ. Filmul a fost difuzat in draci, in continuu, iar, si iar, de vineri cred, si chiar in timpul finalei cand Grigore si “actrita” Iuliana, concurenti in finala fiind, ar fi trebuit ca in conditiile astea minunate sa danzeze, sa fie veseli si energici ca sa impresioneze juriul si publicul. Ouaaaau! Ce credeti! Toata lumea a fost socata! Si l-au facut praf pe bietul Grigore…Ca, cica, nu ar avea caracter…De parca vorbele alea ( sincere!!!, intelegem de aici ca sinceritatea lui a fost sanctionata!) ar fi fost definitorii pentru caracterul baiatului care, pentru cei care nu stiu, este orfan de ambii parinti si isi creste singur fratiorul de 7 ani! Bineinteles ca manipularea a functionat si cireada a votat impotriva lui Grigore, asa ca nu el a primit premiul cel mare. Asa! L-au invatat minte! Sa mai fie vreodata sincer!

P.S. Si apropo de “goana dupa audienta”. Adica audienta fac in Romania doar programele dubioase si cu personaje lipsite de caracter, fara valoare si repere? Asta ce inseamna ca suntem un popor de retarzi?