Citeam comentariile la articolul despre Comentariul săptămînii trecute și am constatat cîteva chestii. Una, că ideea Comentariului săptămînii a fost una foarte bună. Mă rog, asta e evident!
În al doilea rînd mai constatam că au fost cîteva comentarii foarte interesante. De fapt și asta este evident pentru că întotdeauna comentariile tuturor sunt interesante.
Dar să mă adun un pic! Zina făcea asemănarea între comentarii și discuțiile din poiana lui Iocan. Îmi și închipui cum vreun comentator/vreo comentatoare își răsucește vreo țigare și se lasă pe spate în fotoliu cu laptopul în brațe dîndu-și cu părerea pe aici sau prin alte părți. Giana și-a asumat brandul
În timp ce Rozy spunea cum citești de plăcere și, atenție mare aici, pentru că îți place cum gîndește autorul/autoarea.
Și pornind de aici m-am gîndit că ar fi interesant așa, de luni dimineață la prînz, să vă povestesc cam cum este împărțit Readerul meu.
Păi în primul rînd am o categorie pe care am denumit-o GASHKA. Chiar cu această ortografie. Și acolo, în mare, este cuprins întregul blogroll plus încă ceva nume. Sunt toți cei pe care îi vizitez, citesc, tachinez malițios
, cu care ne simtem bine zilnic sau mă rog, cînd avem timp. Sunt cei care au cîștigat tricouri sau pe care i-am cîștigat drept prieteni/cunoscuți/amici în această sferă blogo. Sunt cei cu care la orice oră m-aș întîlni la un pahar de vin și sper să o fac cît de curînd.
O altă categorie a primit, într-un moment de criză de inspirație, numele simplu și poate cam impersonal: MARI. Așa-numiții A-listeri unde citesc de cele mai multe ori fără să las vreo urmă, unde apreciez condensarea unei știri sau idei în cîteva fraze (spre deosebire de ce fac eu acum
), unde dezavuez (de cele mai multe ori numai pentru mine) spiritul de turmă. A-listeri generaliști, A-listeri umoristici … de toate pentru toți.

A treia și a patra categorie sunt cele de TRAVEL, respectiv CULINAR. De la TRAVEL îmi iau multe informații care îmi sunt utile uneori sau doar călătoresc alături de autori în speranța, cîndva, a unei călătorii reale. Tot de acolo mai aduc aici pe blog toate dumele alea referitoare la China că m-am pricopsit cu cîteva bloguri pe tema asta de cînd mă pregăteam să plec la Beijing. La CULINAR aterizez cînd îmi ghiorăie mațele sau pur și simplu să mă delectez cu ce se mai întîmplă în bucătăriile oamenilor.
Mai am și o serie de bloguri pe care intru din interes profesional pentru că se discută într-un mod ceva mai informal despre diverse șuruburi și șaibe care mă interesează.
Pe de altă parte blogosfera asta este o lume fascinantă și pentru a observa oamenii. Deschizînd un blog fiecare se urcă pe un mic scăunel și începe să strige cîte ceva în gura mare. Fiecare își închipuie că este un anume „cineva” – e interesant să vezi cine anume cred oamenii că sunt. Unii suntem firești, alții suntem ceea ce se cheamă în limbaj colocvial – închipuiți. Ei bine, recunosc că spre deosebire de Rozy care spunea că unul din motivele pentru care citește un blog este că îi place cum gîndește cel care scrie, eu am o oarecare doză de masochism
Spre exemplu unul din blogurile total alien pe care intru și care nu încetează să mă minuneze prin încrîncenare și absolutism este cel al ăluia de la nu știu care antenă, să nu-i pomenim numele. Cît balet este nevoit omul ăla să facă printre argumente, cît dribling al logicii, cum trage el de ici că să cîrpească colo … o plăcere să privești și să te distrezi. (Și chiar facem abstracție de politică acum, de preferințe sau antipatii!)
Dar mă rog, măcar ăsta este cunoscut. Mai sunt locurile comice ale blogosferei unde își găsesc sălaș veșnicele speranțe, erudiți închipuiți cu ticuri verbale transpuse în scris, oameni mari cu anvergură ce nu depășește scara blocului. Cum să nu vizitezi așa ceva, sunt locuri cu distracție garantată!!
Acolo se abordează numai subiecte grele, de la încălzirea globală în sus, se spun secrete nespuse vreodată, chestii despre treburi oculte dar, daaarrrrr atenție!, toate acestea se enunță de pe poziții tranșante, autorii știu întotdeauna despre ce este vorba, pentru ei totul este clar și limpede ca lumina zilei. Oh, să te ferească sfîntul să întrebi ceva de genul: păi dacă e secret tu de unde știi? sau, și mai rău, să pui la îndoială vreun astfel de „Adevăr”! Să vezi atunci comedie!
Ai senzația că asiști la o „dezbatere” (principială, evident) dintr-un tramvai aglomerat, este ca și cum ai „fluiera” în biserică fiind în secunda doi năpădit de băbuțe care te acuză că bagi strîmbe și că „smintești” poporul
Ah, vreo dovadă, vreo sursă? Păi nu știe toată lumea??
Așa că frații mei … surorile mele … dacă vreți să folosiți la maximum potențialul blogosferei, nu ocoliți nici blogurile pe care nu vă regăsiți. Într-un fel sau altul veți avea parte de destindere și voie bună sau măcar veți descoperi ciudățenii despre care nici nu vă închipuiați că (mai) pot exista!
(caricaturi)
Most Recent Comments