Probabil că va fi singura aventură americană pe anul ăsta. Așadar traseul în cîteva imagini:
New Haven: pînă acum cîțiva ani a fost un fel de Scornicești al Statelor Unite avînd în vedere că este orașul care l-a dat omenirii pe George W. Bush. Ba chiar parcă auzisem că la intrarea în localitate, sub plăcuța ce te anunța că i-ai trecut pragul era o altă plăcuță cu ceva scuze pentru greșeala numită Bush Jr. (acu sper să nu mă trezesc iar apostrofat că fac politică). Și pentru că am căutat ceva poze proprii cu New Haven dar nu am găsit nimic reprezentativ, mă gîndesc să vă arăt cu ce mașină mă plimbam acu 7 ani. Nu am găsit poză decît cu fundul mașinii, ar trebui să mai am una cu botul, dar pe asta nu o găsesc așa că vă servesc cu una de pe net. Probabil cea mai ecologică mașină americană ever avînd în vedere un motor de 1.9 l și un consum de 4.8 l/100 km la drum întins. Bine, aici trebuie luat în calcul faptul că ușile și aripile erau de Lăstun din fibră de sticlă, deci mașina era foarte ușoară, motiv pentru care o cam lua vîntul (la propriu!), iar pe autostrăzile americane, cel puțin pe alea pe care am mers eu, limita de viteză este undeva la 65 mile/h ceea ce după o înmulțire cu 1.6 nici măcar la 105 km/h nu ajunge!
New Haven este așadar pe coasta de est, un pic mai sus de New York, un pic mai jos de Boston.
Asilomar: pînă mai ieri habar nu aveam unde se află acest Asilomar, prin urmare poze proprii de acolo nu am. Am înțeles că e foarte frumos, dar pînă nu văd, nu cred. Ca idee, pe lîngă San Francisco, deci pe coasta cealaltă a Licuriciului (oups, I did it again!)
Washington DC: Despre asta am mai povestit. Și am și poze multe. Iată una relativ recentă cu destinația mai exactă, și una de mai demult ilustrînd pasiunea mea secretă (secret 1, secret 2).
Dar mai vorbim pînă atunci!









Treaba e că … gata! … de data asta pe bune că s-a terminat cu vara, au venit hoardele de studenți flămînzi de carte. Sau poate mai bine-zis de cărți, că de bine ce au venit îi tot văd pe la colțuri încingînd cîte un șeptic … sau naiba știe ce mai joacă ei pe acolo! Eheee, unde-s vremurile cînd chiuleam de la cursuri că să jucăm bridge!
Oricum, asta nu-i scutește de cursuri și prin urmare cîteva ore bune din viața mea pe săptămînă nu-mi mai aparțin de drept, nici mie și nici blogului.
Na, să mai zică cineva că bugetarii nu știu cum și nu știu ce …
. Știrea mai puțin bună este că nu plec în Taiwan
. Nah … nu pot să merg peste tot, însă speram și eu să mai hrănesc
Nu-i nimic, îl voi hrăni cu impresii din escapada americană care va începe cu 2 zile la Boston să-mi văd un prieten vechi 



Iliescu. Și una dintre teoriile, foarte corecte de altfel, era că odată ce a fost ales, oricine ar fi el, trebuie să-l respectăm etc etc. Numai că optica s-a schimbat brusc odată cu venirea la Cotroceni a Președintelui 











. Așadar, un aplooooz vă rog pentru CO-ri-NAAAAA!! (fără link că n-are blog!)





























Most Recent Comments